În devizul consultat de INVESTIGATORIA apar aproape 840.000 de lei pentru servicii de organizare, alte 384.000 de lei pentru obiecte promoționale, un mash și amenajarea insulelor verzi, peste 279.000 de lei pentru masă, aproape 20.000 de lei pentru cazare și încă 108.306 lei pentru promovare și un site pe care publicația noastră nu a reușit să-l găsească pe internet. Au fost 500 de termosuri. 600 de medalii. 145 de trofee. Au fost concerte. Au fost insule verzi. A fost și un pavilion al Sectorului 1. A fost, mai ales, o factură consistentă.
Iar după ce am pus cap la cap protocolul de colaborare, devizul de cheltuieli și urmele lăsate de eveniment în spațiul public, am rămas doar cu o întrebare cât se poate de simplă: cum se justifică o cheltuială de 1,63 milioane de lei pentru un eveniment despre care, la câteva luni după încheiere, găsești online surprinzător de puține urme?
Într-o perioadă în care administrațiile publice invocă aproape zilnic nevoia de eficientizare a cheltuielilor și limitarea risipei, Primăria Sectorului 1 a alocat 1.630.892 de lei pentru susținerea financiară, logistică și instituțională a unor evenimente organizate în incinta Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București: „Zilele Horticulturii Bucureștene – ediția 2026” și „Agronomiada”.
Evenimentele au avut loc în perioada 7–10 mai 2026, în incinta Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București.
La data de 20 aprilie 2026, Primăria Sectorului 1 a semnat un Protocol de Colaborare pentru finanțarea evenimentului. Potrivit documentului consultat de INVESTIGATORIA, Consiliul Local al Sectorului 1 încheiase un acord între administrația locală și Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București, reprezentată de rectorul Sorin Cîmpeanu. Protocolul consfințea o asociere între Sectorul 1 și Consiliul Național al Rectorilor, în vederea realizării unor acțiuni de interes public. În document sunt prevăzute și formele de cooperare dintre structurile aparatului de specialitate al Primarului Sectorului 1, Direcția de Utilități Publice, Salubrizare și Protecția Mediului Sector 1, Direcția Generală de Impozite și Taxe Locale Sector 1 și DGASPC Sector 1.
În teorie, asocierea avea o componentă de interes public și de promovare a unor teme precum horticultura, mediul și educația. În practică, însă, cea mai importantă prevedere a protocolului este una financiară: Sectorul 1 urma să asigure resursele necesare pentru organizarea evenimentelor.
Obiectul protocolului îl constituia susținerea financiară, logistică și instituțională a organizării celor două evenimente.
Documentul prevedea, printre altele: realizarea a șase insule verzi urbane; realizarea a patru insule verzi climatice; crearea unui pavilion distinct al Sectorului 1, cu identitate proprie, în cadrul expoziției; organizarea unor ateliere tematice pentru copii și adulți și asigurarea promovării Sectorului 1 în cadrul evenimentului. Administrația locală urma să beneficieze, conform protocolului, de promovare prin menționarea Sectorului 1 în comunicatul oficial de presă și pe materialele de promovare. Cu alte cuvinte, banii publici urmau să cumpere nu doar organizarea propriu-zisă a evenimentului, ci și o componentă de imagine pentru administrația locală.
Documentele intrate în posesia INVESTIGATORIA arată că valoarea totală a cheltuielilor pentru eveniment s-a ridicat la 1.630.892 de lei.
Pentru un eveniment la care, potrivit devizului, ar fi participat aproximativ 600 de persoane, suma este una care merită analizată cu atenție, iar defalcarea este cel puțin spectaculoasă.
Una dintre cele mai mari poziții din deviz este reprezentată de serviciile de masă. 279.011 lei. La acestea se adaugă 19.573 de lei pentru cazare la hotel. Aproape 840.000 de lei pentru „organizarea evenimentului”. În această categorie intră, potrivit devizului, mai multe tipuri de servicii și activități: inclusiv concerte susținute de Alex Velea și Dan Codreanu, curățenie, amenajări, decor și logistică. Este, de departe, cea mai mare categorie de cheltuieli.
O altă categorie însumează 384.163 de lei. Aici apar obiecte promoționale și elemente de amenajare: tricourile voluntarilor, 500 de termosuri, 600 de medalii și 145 de trofee, un mash amplasat pe o clădire, precum și amenajarea insulelor verzi.
Pentru promovarea evenimentului au fost prevăzuți nu mai puțin de 108.306 lei. Banii au mers, potrivit documentelor, către campanii online și offline, dar și către realizarea unui site intitulat „Horticultural”. INVESTIGATORIA a căutat site-ul menționat în documentele de cheltuieli, însă acesta nu a putut fi identificat.
Și, dacă peste 108.000 de lei au fost alocați promovării, unde este rezultatul acestei promovări?
INVESTIGATORIA a verificat și vizibilitatea publică a evenimentului. Rezultatul este cel puțin surprinzător raportat la valoarea cheltuielilor. În căutările online, informațiile despre „Agronomiada” și „Zilele Horticulturii Bucureștene” apar în principal pe site-urile Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară și Primăriei Sectorului 1, iar despre evenimente au fost identificate și două articole publicate de Agerpres.
Pe site-ul Universității există fotografii de la eveniment. Acestea au strâns, pe pagina de Facebook a Universității de Agronomie, aproximativ 190 de reacții.
Pentru o manifestare care a beneficiat de un buget public de peste 1,6 milioane de lei și pentru care documentele prevăd inclusiv bani pentru promovare online și offline, amploarea ecoului public este greu de ignorat. Și mai interesant este că, în rezultatele publice disponibile online, evenimentul nu pare să fi generat o cantitate de conținut proporțională cu nivelul cheltuielilor. Nu vorbim aici despre succesul sau valoarea educațională a unui eveniment universitar. Vorbim despre proporția dintre banii publici cheltuiți și vizibilitatea publică obținută.
O situație similară poate fi observată și în cazul celeilalte componente a proiectului: „Zilele Horticulturii Bucureștene”. Aici, pentru eveniment a fost realizat inclusiv un videoclip de promovare. Calitatea imaginilor este însă modestă, iar materialul a fost publicat pe o pagină de Facebook cu aproximativ 2.700 de urmăritori. Postarea respectivă a strâns aproximativ 29 de aprecieri. Din nou, discrepanța ridică întrebări.
Dacă luăm de bun numărul de 600 de participanți menționat în deviz și îl raportăm la valoarea totală de 1.630.892 de lei a evenimentului, rezultă o cheltuială de aproximativ 2.718 lei pentru fiecare participant. Sigur că nu are niciun sens acest calcul, dar cifra oferă o perspectivă asupra dimensiunii finanțării.
Într-o perioadă în care administrațiile publice vorbesc despre reducerea cheltuielilor și eficiență bugetară, o asemenea sumă nu poate trece fără întrebări. În spatele celor 1,63 milioane de lei se află o succesiune de cheltuieli care, privite separat, pot părea justificabile: cazare, masă, logistică, concerte, materiale promoționale, amenajări, promovare. Privite împreună, ele alcătuiesc însă o factură de dimensiunea unui proiect public important. Iar atunci când o administrație cheltuiește peste un milion și jumătate de lei pentru câteva zile de „ceva”, contribuabilii au dreptul să știe nu doar că s-au cheltuit banii, ci și de ce a costat atât, dar mai ales ce rezultate măsurabile a produs această cheltuială.
