În aceste zile, organizația Declic face un apel la schimbarea modului în care este sancționată dezinformarea în România. Organizația susține că, deși încălcările legislației audiovizuale pot fi sancționate de Consiliul Național al Audiovizualului (CNA), valoarea amenzilor nu este întotdeauna suficient de mare pentru a descuraja marile trusturi media.
„Dezinformarea, la TV sau online, poate încălca Legea audiovizualului și poate fi sancționată de CNA, uneori cu amenda maximă de 200.000 de lei. Doar că, pentru marile trusturi media, amenda maximă este insignifiantă, în raport cu veniturile lor”, susține Declic.
În sprijinul argumentului său, organizația face diferența între impactul unei amenzi asupra unei persoane fizice și cel pe care aceeași sancțiune îl poate avea asupra unei companii cu afaceri de zeci sau sute de milioane de lei.
„Pentru un trust media cu cifre de afaceri de zeci sau sute de milioane de lei și care încalcă frecvent Legea audiovizualului, o amendă maximă nu are efect real. E doar o taxă de funcționare plătită fără emoție, ca un abonament la Netflix sau HBO”, afirmă Declic.
Organizația susține că problema nu este existența amenzilor, ci faptul că valoarea lor poate fi prea mică în raport cu puterea financiară a companiilor sancționate.
CNA continuă, de altfel, să aplice sancțiuni unor posturi de televiziune pentru încălcarea regulilor privind informarea publicului. În martie 2026, România TV a fost amendată cu 20.000 de lei pentru încălcarea unor prevederi referitoare la informarea corectă și la prezentarea acuzațiilor, iar Realitatea Plus a primit o amendă de 2.500 de lei pentru necomunicarea unei sancțiuni către public.
În iulie, CNA a sancționat din nou Realitatea Plus cu mai multe amenzi de câte 10.000 de lei, invocând, între altele, lipsa imparțialității și a echilibrului în anumite emisiuni informative și de dezbatere. (CNA)
În comunicarea prin care anunță petiția, Declic invocă situațiile Realitatea Plus și România TV pentru a argumenta că sancțiunile repetate nu sunt suficiente pentru a schimba comportamentul unor instituții media. Potrivit organizației, Realitatea Plus ar fi primit în 2026 aproape 8 milioane de lei de la PSD și AUR, iar România TV ar fi primit peste 40 de amenzi în ultimii doi ani și jumătate. Aceste cifre sunt prezentate de Declic drept argument pentru introducerea unui sistem în care sancțiunea să țină cont de dimensiunea economică a celui amendat.
„Așadar, nu vorbim despre greșeli izolate, ci despre un model în care legea pentru informare corectă e constant încălcată, iar amenzile nu contează”, afirmă organizația.
Declic recurge și la o comparație cu sancțiunile rutiere pentru a ilustra diferența de impact. Potrivit organizației, cea mai mare amendă de circulație aplicabilă unui șofer poate reprezenta o parte semnificativă dintr-un salariu mediu net lunar, în timp ce o amendă CNA de 200.000 de lei poate reprezenta mai puțin de 0,3% din cifra de afaceri a unui trust media cu venituri de sute de milioane de lei. „Șoferul o simte imediat în portofel, în timp ce o companie media cu afaceri de sute de milioane de lei pe an abia o observă”, susține Declic.
Soluția propusă este ca amenda să fie raportată la cifra de afaceri, nu să rămână o sumă fixă, indiferent de dimensiunea economică a companiei sancționate.
Și influencerii intră în vizor, căci propunerea Declic vizează și creatorii de conținut cu audiențe foarte mari. Organizația atrage atenția că aceeași amendă poate avea efecte radical diferite asupra unui influencer și asupra unui trust media cu venituri de sute de milioane de lei.
„Pentru un influencer cu un astfel de cont, o amendă de 200.000 de lei poate fi devastatoare din start. Pentru un trust media cu venituri de zeci sau sute de milioane de lei, aceeași sumă este neglijabilă”, se arată în comunicare.
Declic consideră că un sistem eficient ar trebui să țină cont atât de dimensiunea economică a celui sancționat, cât și de repetarea abaterilor.
Pentru a-și susține propunerea, organizația indică Franța, unde, potrivit comunicării, sancțiunile pentru încălcarea legislației audiovizuale pot ajunge la 3% din cifra de afaceri și la 5% în cazul repetării aceleiași încălcări.
„Nu e o idee exotică, e doar bun-simț legislativ, pe care Parlamentul român încă îl evită”, susține Declic.
Organizația cere, astfel, un mecanism în care amenda să crească odată cu gravitatea și repetarea abaterii, astfel încât încălcarea repetată a regulilor să nu poată fi tratată drept un simplu cost al activității.
În viziunea Declic, problema nu poate fi rezolvată doar prin majorarea generală a amenzilor. O sancțiune foarte mare pentru o persoană sau o companie mică poate avea un impact disproporționat, în timp ce aceeași sumă poate fi aproape irelevantă pentru un trust cu venituri foarte mari. Declic susține că un asemenea sistem ar muta accentul de pe simpla aplicare a amenzilor pe efectul lor real: descurajarea încălcării legii.
„Dacă amenzile ar fi calculate în funcție de cifrele de afaceri, sancțiunile ar lovi direct în profituri. Iar dacă recidiva ar deveni tot mai costisitoare, repetarea acelorași abateri n-ar mai putea fi tratată ca un simplu cost pentru libertatea de a dezinforma”, afirmă organizația.
Petiția lansată de Declic urmărește să pună presiune asupra autorităților și Parlamentului pentru modificarea cadrului legislativ. Organizația face apel la cetățeni să semneze și susține că problema nu ține doar de specialiștii în audiovizual, ci de calitatea informațiilor pe care publicul le primește.
„E suficient să fim mulți și implicați, pentru că problema e una de bun simț, nu de tehnicalități legislative”, este mesajul cu care Declic își încheie apelul.
Petiția poate fi semnată AICI
