Și poate, la prima vedere ți se va părea straniu că spun asta, dar ea poate fi oriunde: în telefonul din mână, în cardul din portofel, în aplicația cu care chemăm o mașină sau în tehnologia unei fabrici din Timișoara. Poate fi într-un laborator din București ori într-un centru de inovare cuantică din Iași. Sau poate în povestea de succes a doi tineri antreprenori care au reușit să strângă 130 de milioane de abonați folosind o platformă video.
Sigur, nu toate investițiile americane au o firmă cu un logo foarte cunoscut. Multe dintre ele au devenit efectiv parte a vieții noastre de fiecare zi. Și, în aproape 30 de ani, companiile americane care au investit în România au creat locuri de muncă și au adus tehnologii care au contribuit la formarea unor ecosisteme întregi. Iar odată cu ele au venit și lucruri mai puțin vizibile, dar poate mai importante pe termen lung: know-how, standarde internaționale, cercetare și oameni pregătiți pentru o economie care se schimbă rapid.
Și mai interesant este că povestea asta nu mai e una cu sens unic. Adică nu doar America a venit în România. Acum, România începe să facă drumul invers. Companii românești își caută locul pe piața americană, iar antreprenorii de aici învață, uneori pe pielea lor, ce înseamnă să concurezi în cea mai mare și mai competitivă economie a lumii.
La aproape 30 de ani de la semnarea Parteneriatului Strategic dintre România și Statele Unite, relația dintre cele două țări are o dimensiune economică mult mai amplă decât simplul flux de capital. Povestea investițiilor americane în România este, astfel, și o poveste despre transformarea economiei românești: de la o piață în care investițiile străine aduceau în primul rând capital și locuri de muncă la un ecosistem în care se dezvoltă centre de cercetare, tehnologii de ultimă generație, competențe digitale și produse destinate pieței globale.
Un pariu început în anii ’90
Pentru unele dintre marile companii americane, România nu este o investiție recentă, ci una care se întinde pe aproape trei decenii. Și, din fericire, avem lideri de companii și antreprenori care pot vorbi din experiența acelor timpuri, dar care pot puncta obiectiv gradul uriaș de transformare prin care a trecut România de atunci. Aceste experiențe au fost povestite în seria de emisiuni TV “Investiții care unesc”, susținută de AmCham România.
Nicoleta Forfotă, reprezentanta Citibank România, vorbește despre momentul intrării pe piața locală, în 1996, ca despre un pariu legat de direcția strategică a țării.
„Momentul 1996, care a reprezentat debutul nostru în piața românească a fost ancorat la momentul respectiv într-un parcurs euroatlantic fără echivoc pe care ne așteptam ca România să-l urmărească. Momentul acela a constituit un pariu câștigător.”
Privind în urmă, dimensiunea transformării este vizibilă și în cifrele economiei. Potrivit datelor prezentate de Forfotă, România a trecut de la un PIB nominal de sub 40 de miliarde de dolari în 1996 la peste 400 de miliarde de dolari în 2025. Deci vorbim de o creștere de zece ori a economiei românești.
”Dincolo de cifre, activitatea noastră în România este relevantă la nivelul a trei paliere: la nivel de ecosistem economic suntem o prezență constantă. Aici reușim cu succes în cei 30 de ani de activitate în România să translatăm experiența extraordinară a grupului nostru pe parcursul a peste 200 de ani de activitate. Vorbim de inovare pe care o aducem în piața locală, de facilitarea accesului investitorilor direcți, dar și a celor instituționali la economia românească, vorbim de finanțarea unor proiecte cu impact transformator asupra economiei. Și vorbim de capitalul uman care este extrem de important pentru noi. Promovăm capitalul local și talentul românesc în afara granițelor României și transferul de know-how. În plus, vorbim și de acea componentă extrem de importantă pentru noi, și anume impactul nostru în societate, în comunitățile locale. La nivelul anului 2025 doar, am reușit să direcționăm un milion de dolari în proiecte cu impact social real, în zona de educație, sănătate, comunități vulnerabile, prin intermediul fundațiilor cu care colaborăm.”
Pentru companiile americane, însă, contribuția la economia locală nu se rezumă la cifrele din bilanț.
Vlad Boeriu, președintele Camerei de Comerț Americane în România și partener la Deloitte România, explică mecanismul prin care o investiție străină poate genera efecte mult mai largi decât capitalul inițial.
„Investițiile străine sunt importante pentru orice economie și cu atât mai mult pentru România în situația economică și geografică în care se află. Investițiile străine aduc, pe lângă evidentul flux de capital, know-how, creează locuri de muncă în jurul unui ecosistem care se formează, în care atât investitorul american, cât și o sumedenie de companii autohtone progresează împreună.”
Este un mecanism important pentru o economie care vrea să urce în lanțul valoric: compania străină aduce capital și tehnologie, dar în jurul ei apar furnizori locali, specialiști, parteneriate cu universități și noi oportunități pentru antreprenorii români.
„Partea de know-how nu cred că trebuie neglijată sub nicio formă, pentru că partea de cercetare și dezvoltare și transmiterea de bune proceduri au un impact extrem de mare, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, pentru economia respectivă”, spune Boeriu.
America nu mai înseamnă doar capital. Înseamnă și tehnologie. Iar unul dintre cele mai bune exemple este IBM. Compania este prezentă în România de 30 de ani, iar în ultimul deceniu și-a dublat atât cifra de afaceri, cât și numărul de angajați.
Cerasela Baiculescu, general manager IBM România și Moldova, spune că România a ajuns să găzduiască operațiuni care deservesc nu doar piața locală.
„Suntem o organizație care în ultimii 30 de ani a crescut organic, iar în ultimii 10 ani și-a dublat atât cifra de afaceri, dar și numărul de angajați. Astăzi avem peste 3300 de colegi care lucrează în patru orașe ale țării și care susțin proiecte inovatoare și care contribuie la digitalizarea sistemului public, dar și privat.”
În jurul industriei IT s-a format un ecosistem care depășește granițele sectorului propriu-zis.
„Sectorul IT, așa cum indică studiile, este unul dintre pilonii dezvoltării economice din România, are o contribuție directă de aproximativ 8%, dar în același timp are și o contribuție indirectă și indusă, pentru că el nu acționează izolat, ci creează în jurul său un întreg ecosistem de companii care cresc împreună cu noi și produc valoare pe tot lanțul economic.”
Iar România nu mai este privită doar ca o destinație pentru servicii externalizate. La București există laboratoare în care sunt dezvoltate soluții complexe de digitalizare, iar la Iași a fost creat un centru de inovare cuantică.
„În urmă cu un an am creat un centru de inovare cuantică în Iași, un centru în care desfășurăm atât activități de formare profesională, sunt deja peste 200 de experți care au avut acces la ultima tehnologie, dar și proiecte de cercetare academică.”
Compania a anunțat și intenția de a aduce și implementa în România un sistem cuantic, proiect care ar putea contribui la poziționarea țării în zona tehnologiilor de vârf. Este o schimbare importantă de paradigmă: România nu mai este doar locul în care tehnologia americană este implementată, ci poate deveni locul în care tehnologia este cercetată și dezvoltată.
De la fabrici la producție inteligentă
Această transformare nu se limitează la IT. Investițiile americane sunt prezente și în producție, inclusiv în industria electronică și în zona medicală. La Timișoara, Kimball Electronics a pornit în urmă cu zece ani de la zero.
„Este un greenfield, este o activitate ce a început de la zero acum 10 ani, când s-a construit fabrica, după care am construit echipa, astfel încât să ne asigurăm că livrăm clienților noștri produse de înaltă calitate”, spune Dan Copocean, general manager Kimball Electronics.
Fabrica lucrează pentru clienți industriali și din zona medicală, iar investiția a atras și forță de muncă din afara județului Timiș. Alegerea Timișoarei nu a fost întâmplătoare. Orașul avea deja un ecosistem industrial și universitar relevant.
„De ce Timișoara? Pentru că acolo este un hub al industriei electronice. Așa cum la Cluj este hub-ul de IT, în partea de vest și nord vest este hub-ul de industrie a electronicii.”
Avantajul unui asemenea ecosistem este că investiția poate utiliza competențe deja existente.
„N-a mai fost necesar să trecem printr-un proces costisitor de training. A fost mai ușor pentru noi să luăm acești oameni și să înceapă activitatea fiind deja cu o experiență bine clădită.”
Dar producția modernă nu mai înseamnă doar oameni și utilaje. Tehnologia devine decisivă.
„America a adus tehnologie de ultimă generație și prin această tehnologie reușim să livrăm clienților noștri produse de înaltă calitate, vorbim despre acest concept de zero defecte care trebuie să fie susținut de digitalizare, robotizare și AI.”
Este una dintre direcțiile care pot conta cel mai mult pentru competitivitatea României în următorii ani: capacitatea de a combina forța de muncă bine pregătită cu automatizarea, inteligența artificială și producția avansată. Iar faptul că România își cunoaște atu-urile e suficient de important pentru a ne păstra optimismul.
Investițiile care se simt în viața de zi cu zi
Sigur că impactul companiilor americane nu este întotdeauna vizibil sub forma unei fabrici sau a unui centru de cercetare. Sunt situații în care investiția se transformă în lucruri pe care oamenii le folosesc zilnic. Iar faimosul Uber este un astfel de exemplu.
Ana-Maria Borlovan general manager Uber România și alte opt țări din regiune, spune că începuturile companiei au fost dificile tocmai pentru că serviciul era nou pentru piața locală.
„Primul pas a fost foarte greu, pentru că am fost prima companie de ride-sharing din România, am adus un serviciu care nu era utilizat până atunci la adevărata lui valoare, am adus o nouă modalitate de transport pentru viața de zi cu zi a oamenilor.”
La început, exista însă o problemă fundamentală: legislația nu era pregătită pentru noul model de business. Momentul de cotitură a venit, însă, în 2020: „Din acel moment a devenit o industrie reglementată.”
De atunci, piața a crescut, iar România a devenit una dintre cele mai importante piețe din regiune pentru companie. Astăzi, România este a doua cea mai mare piață din Europa centrală și de est pentru companie, iar Bucureștiul este cel mai mare oraș din Europa centrală și de est pentru Uber. În țară sunt 4,6 milioane de utilizatori, iar efectul economic se extinde dincolo de companie și șoferii parteneri.
Un alt exemplu este Visa, companie globală cu rădăcini americane, care operează infrastructura tehnologică necesară circulației banilor. Cătălin Crețu, general manager Visa, descrie România drept o piață cu „un mare apetit pentru adoptarea de tehnologii noi” și „un capital uman extraordinar”.
Contribuția companiei se vede inclusiv în dezvoltarea plăților digitale și a serviciilor publice.
„Primul card bancar a fost emis sub egida noastră.” – spune cu mândrie Cătălin Crețu.
Visa a contribuit și la bazele platformei Ghișeul.ro, iar digitalizarea plăților are, după cum ușor putem deduce, un efect important asupra transparenței economice: „O mare contribuție pe care plățile digitale o reprezintă este transparentizarea tranzacțiilor, ceea ce duce la venituri mai mari la bugetul de stat.”
Și apoi există acele schimbări mici care, odată devenite obișnuință, ne fac să uităm cât de mult s-a schimbat viața de zi cu zi.
„Să ne gândim cât ni s-a ușurat viața că putem intra la metrou cu cardul sau să urcăm într-un autobuz fără să ne întrebăm de unde luăm bilet.”
Ce e foarte clar e că România are ceva ce America realmente caută: oameni capabili să lucreze cu tehnologia, iar unul dintre avantajele României în competiția pentru investiții este capitalul uman.
Elisabeta Moraru, Regional Director Google, spune că acesta a fost dintotdeauna un punct de interes.
„Există și a existat dintotdeauna o forță de muncă pe care România a putut să o folosească pentru a atrage investiție străină și cred că ăsta a fost un punct de interes pentru compania noastră.”
În ultimii ani, însă, competiția s-a mutat într-o zonă nouă: competențele digitale. Google spune că a mentorat gratuit peste 10.000 de companii, în special IMM-uri.
”Primul pariu câștigat a fost acela de a susține IMM-urile să-și vândă produsele și am făcut foarte multe proiecte în zona de educare a IMM-urile, sunt peste 10.000 de companii care au fost mentorate gratuit. Un al doilea lucru pe care l-aș puncta e că centrul de dezvoltare de software și hardware din România este cel mai mare din toată regiunea. Iar un al treilea pariu este faptul că din Iași, un cuplu are, folosind platforma noastră de video sharing, de partajare de video-uri, peste 130 milioane de abonați și asta spune foarte mult despre puterea pe care tehnologia poate să o ofere pentru a genera economie, cultură, educație, plus-valoare până la urmă.”
Compania are în România și cel mai mare centru de dezvoltare de software și hardware din regiune: „Suntem acum peste 450 de colegi care dezvoltă aici în România pentru întreaga lume tot ce înseamnă device-uri inteligente.”
Exemplul acesta, deloc banal sau ușor de trecut cu vederea, arată că România poate avea un rol mai sofisticat în lanțurile globale de valoare: nu doar să primească produse și servicii tehnologice, ci să le creeze.
Drumul invers: companiile românești pleacă spre America
Dacă investițiile americane au contribuit la maturizarea economiei românești, următoarea etapă poate fi reprezentată de companiile românești care fac pasul către Statele Unite.
Letiția Pupăzeanu, director executiv AmCham România, consideră că antreprenoriatul românesc este pregătit pentru această etapă.
„Potențialul de colaborare SUA-România există, iar antreprenoriatul românesc s-a maturizat și e pregătit să scaleze pe cea mai mare piață globală și pe cea mai concurentă piață la nivel global.”
Un exemplu este FinetechOS, companie românească ce a ales să fie prezentă în Statele Unite tocmai pentru a putea deveni un jucător global.
Sergiu Neguț, Co-founder și board member FinetechOS, poate vorbi și acum minute în șir despre motivația inițială:
„Fiind un start-up de origine românească, ne-am gândit că singurul mod în care poți deveni o companie de impact globală este să fii acolo unde sunt centrele comerciale ale lumii. De aici a venit nevoie de a fi prezenți pe piața americană.”
Experiența americană a venit însă cu o lecție antreprenorială simplă și costisitoare.
„Lucrurile sunt dificile și scumpe, dar în antreprenoriat noi știm că lucrurile durează dublu și costă dublu față de cât am anticipat.” – mai spune Neguț, care nu și-a pierdut nicio secundă optimismul. Și a avut de câștigat. Pentru că, după primii doi ani, compania a început să găsească complementarități între tehnologia proprie și ecosistemul american.
„Am putut să intrăm într-un mod semnificativ, în care tehnologia noastră să își găsească complementaritatea cu tehnologiile existente în piață și să poată să le amplifice într-un mod relevant pentru jucătorii din piața americană.”
Este o poveste care arată că relația economică dintre România și Statele Unite poate funcționa în ambele sensuri. România poate primi capital și know-how american, dar poate exporta la rândul ei tehnologie, talent și antreprenoriat.
Următoarea frontieră: AI-ul
Dacă în urmă cu 30 de ani miza era integrarea României în economia occidentală, astăzi întrebarea este cât de sus poate urca România în economia globală. Inteligența artificială este una dintre marile oportunități. La fel sunt tehnologiile cuantice, digitalizarea administrației și a companiilor, producția inteligentă, industria electronică, sănătatea și proiectele de infrastructură.
„În următorii 5 ani avem o oportunitate extraordinară dacă implementăm inteligența artificială și ne vom concentra ca și mediul privat, cât și cel public să fie digitalizat”, spune Cerasela Baiculescu, general manager IBM.
Vlad Boeriu, președintele Camerei de Comerț Americane în România, pune însă problema într-o formulă care rezumă foarte bine provocarea de astăzi a țării noastre: „Pe partea de tehnologie și AI, aici România din punctul de vedere al capitalului uman a stat extraordinar de bine. Și întrebarea este cum facem pasul următor pentru era AI?”
O altă oportunitate poate veni din poziția geografică a României și rolul pe care îl poate juca în reconstrucția Ucrainei.
„România are oportunitatea de a se poziționa strategic în procesul de reconstrucție a Ucrainei. Avem avantaje economice, avem avantaje geografice, este datoria noastră să ne promovăm proactiv pentru a folosi această ocazie”, spune Letiția Pupăzeanu, directorul executiv al AmCham.
Privită în ansamblu, povestea investițiilor americane în România este una despre ecosisteme. Este povestea companiilor care au venit în România și au adus capital, tehnologie și standarde globale. Este povestea fabricilor care au creat locuri de muncă și au atras specialiști din alte județe. Este povestea centrelor de dezvoltare în care se creează tehnologie pentru întreaga lume. Este povestea plăților digitale, a transportului alternativ și a IMM-urilor care au primit acces la instrumente digitale. Dar este și povestea României care începe să facă drumul invers.
Companiile românești nu mai privesc Statele Unite doar ca pe o sursă de capital sau ca pe o piață îndepărtată. Pentru antreprenorii care vor să construiască business-uri globale, America devine locul unde tehnologia românească poate fi testată, validată și scalată. În fond, acesta ar putea fi următorul capitol al parteneriatului economic româno-american: nu doar America investește în România, ci România devine capabilă să investească, să inoveze și să concureze în America.
În mod previzibil, miza noastră este ca avantajele deja existente – capitalul uman, poziția geografică, ecosistemele de IT și industrie, precum și experiența acumulată de companiile internaționale – să fie transformate în investiții majore. Pentru că întrebarea nu mai este dacă România poate atrage investiții americane. După aproape 30 de ani, răspunsul este deja evident. Iar poveștile de succes despre care am scris mai sus sunt doar câteva dintre cele care se pot povesti în România zilelor noastre. Adevărata problemă și adevăratul semn de întrebare este dacă va ști România să transforme această prezență și susținere americană în tehnologie, companii globale și, sigur, în locuri de muncă bine plătite. Pentru că în asta se măsoară succesul unei afaceri în realitate.
Acest articol este susținut de AmCham România, prin Ethical Media Alliance
