Așa a ajuns Alin Cojocaru să discute separat cu Cosmin Tudoran, alias Resonance, și așa a ajuns și pe Brigada MN, unde a găsit numeroase tutoriale de fabricare a bombelor artizanale. Tutoriale salvate cu titluri în limba rusă.
Așadar, de la un schimb de replici pe un grup numit „LEGIONARII” până la o sesizare adresată autorităților, traseul relatat de Alin Constantin Cojocaru în exclusivitate pentru INVESTIGATORIA scoate la iveală o lume digitală în care violența împotriva unor oameni pare, în anumite conversații, să devină subiect de provocare sau recrutare.
Povestea începe în februarie 2026.
Alin Constantin Cojocaru își propusese să urmărească activitatea unor comunități online în care, spune el, se regăseau discursuri extremiste, amenințări și comportamente de tip trolling. Căuta să înțeleagă cum funcționează aceste grupuri, cum comunică membrii lor și dacă în spatele mesajelor publice se conturează forme de organizare mai greu de observat din exterior. Așa a ajuns pe Telegram, într-un grup cu un nume care nu lăsa prea mult loc interpretărilor: „LEGIONARII”.
Acolo a observat o dispută între Cosmin Tudoran și un alt utilizator. Potrivit relatării sale și print-screen-urilor puse la dispozițoia noastră, cei doi își adresau acuzații grave. Unul îi reproșa celuilalt că ar furniza informații poliției, iar celălalt făcea referire la presupuse acte de racolare a unor minore și la mutilarea lor.
„Mi s-a părut foarte interesant dialogul, pentru că de obicei nu găsești discuții din astea la vedere”, povestește Alin Cojocaru pentru INVESTIGATORIA.
A decis să încerce să afle mai multe, abordându-l separat pe Tudoran. Nu știa atunci unde va duce conversația, mai ales că în momentul acela se confrunta și cu niște probleme serioase de sănătate, așa că nu prea a anticipat gravitatea situației, dar a riscat, pentru că încerca să înțeleagă cine erau oamenii din spatele mesajelor și cât de departe erau dispuși să meargă.
Potrivit lui Cojocaru, Tudoran i-ar fi spus că este antifascist și că intenționează să-l expună pe cel cu care se certase, identificându-i datele personale În limbajul comunităților online, această practică este cunoscută drept doxxing: publicarea sau divulgarea informațiilor private ale unei persoane, uneori cu scopul de a o intimida ori de a o expune hărțuirii. Printre rânduri se înțelege și că Tudoran avea de gând să îl ucidă pe cel cu care se certase.
În consecință, Cojocaru a încercat să ducă discuția spre un subiect care să-i permită să înțeleagă mai bine intențiile interlocutorului.
„M-a întrebat dacă vreau să îl ajut cu asta și i-am spus că eu aș vrea acces la ceva mai interesant, pentru că eu sunt o persoană mai de acțiune și vreau ceva mai exclusivist.”
Răspunsul lui Tudoran a schimbat total direcția conversației. „Și el mi-a zis: «Ok. Vrei să facem acțiuni împotriva statului?» Și i-am zis: «Cum să nu?»”
Cojocaru afirmă că interlocutorul l-a întrebat dacă vorbește serios și i-a inițiat un apel de grup cu încă o persoană. Nu a continuat atunci discuția. Era internat în spital, scria cu o singură mână și spune că nu avea pregătite mijloacele necesare pentru a continua interacțiunea fără să se expună, dar ceea ce avea să descopere în secțiunea de fișiere a grupului i-a schimbat perspectiva asupra situației.
În secțiunea media a comunității, Alin Cojocaru spune că a găsit documente cu denumiri în limba rusă. Potrivit acestuia, materialele conțineau instrucțiuni privind fabricarea unor bombe artizanale și a unor materiale explozive, precum și informații despre detonatoare la distanță, evitarea identificării criminalistice și alte tehnici cu potențial violent.
“Mare mi-a fost, însă, mirarea când am văzut că la secțiunea media a grupului erau documente cu denumiri rusești, care erau de fapt tutoriale despre cum să faci bombe artizanale, materiale explozive. Erau informații despre cum să faci detonatoare la distanță, despre cum să nu lași amprente pe cabluri, cum să debusolezi inamicul. Până la urmă am făcut eu o sesizare la autorități, eram plecat din țară atunci, dar m-au sunat imediat și cei de la DIICOT m-au preluat, am ajuns acasă, am dat declarații și văd că s-au mișcat repede. În mod cert, acest Tudoran are legături și cu alții, căci mai era un grupuleț, de 40 de inși, dar acolo erau discuții foarte urâte, la modul că aveau sondaje dacă femeile rome ar trebui sterilizate în schimbul a 500 de euro, căutau oameni să facă acțiuni împotriva evreilor, homosexualilor, străinilor.“ – mai precizează Alin Cojocaru.
El spune că a ajuns la materialele respective printr-o comunitate numită „Brigada Mematică”, după ce identificase în grupul „LEGIONARII” conversația dintre Tudoran și celălalt utilizator. Sesizarea a devenit astfel punctul de plecare al unui demers care a ajuns în atenția procurorilor DIICOT.
Potrivit DIICOT, Cosmin Tudoran, în vârstă de 21 de ani, ar fi publicat în mod repetat mesaje de amenințare începând din octombrie 2025 și până în prezent. Procurorii susțin că acțiunile ar fi fost motivate religios și ideologic și că ar fi vizat persoane aparținând unor minorități etnice și religioase.
„Din probatoriul administrat în cauză a reieșit că, din cursul lunii octombrie 2025 până în prezent, motivat religios și ideologic, inculpatul, prin acte materiale repetate, dar în baza unei rezoluții infracționale unice, a amenințat pe rețelele de socializare mai multe persoane aparținând unor minorități etnice și religioase cu săvârșirea unor acțiuni violente îndreptate împotriva vieții, integrității corporale sau sănătății acestora”, a transmis instituția.
Anchetatorii îl acuză și că ar fi amenințat cu distrugerea unui lăcaș de cult:
„De asemenea, acesta a amenințat și cu distrugerea unui lăcaș de cult din municipiul București, ce aparține unei minorități, cu scopul de a intimida un segment al populației prin producerea unui puternic impact psihologic”, se arată în comunicatul DIICOT.
Tudoran este un personaj problematic și are antecedente de violență în viața reală. Numele lui Cosmin Tudoran devenise cunoscut în august 2025, după ce acesta a agresat un livrator originar din Bangladesh, pe o stradă din Sectorul 2 al Capitalei. Potrivit informațiilor din dosarul anterior, tânărul s-a filmat în timp ce îl lovea pe bărbat cu pumnul în față, l-a numit „invadator” și i-a cerut să plece din România. Victima a avut nevoie de îngrijiri medicale. La scurt timp după agresiune, Tudoran a fost imobilizat de un polițist aflat în timpul liber, care observase incidentul. În replica acesta a rugat polițistul să îl lase să o sune pe mama lui.
În septembrie 2025, Judecătoria Sectorului 2 l-a condamnat în primă instanță la un an și opt luni de închisoare cu suspendare. Pedeapsa a rezultat din contopirea unei condamnări de un an și șase luni pentru lovire sau alte violențe cu una de șase luni pentru utilizarea în public a simbolurilor fasciste, legionare, rasiste ori xenofobe. A doua acuzație viza un videoclip distribuit în iunie 2025 pe o rețea de socializare. Potrivit datelor din dosar, materialul includea simbolul Mișcării Legionare, o imagine cu Adolf Hitler și drapele pe care apărea svastica nazistă. Instanța l-a obligat, de asemenea, să efectueze 120 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității, să urmeze un tratament medical de specialitate și să îi plătească livratorului 3.000 de euro cu titlu de daune morale.
Totuși, câte semnale de alarmă pot apărea înainte ca autoritățile să intervină?
Există un detaliu care merită examinat dincolo de acuzațiile din dosarul actual: între agresiunea din august 2025 și reținerea anunțată de DIICOT au trecut mai multe luni. În acest interval, Tudoran fusese cercetat și condamnat în primă instanță pentru faptele din dosarul anterior, inclusiv pentru utilizarea unor simboluri fasciste, legionare, rasiste ori xenofobe. În plus, potrivit unei observații formulate Alin Cojocaru, tânărul ar fi continuat să publice pe rețelele sociale materiale cu simbolistică nazistă, inclusiv imagini cu Hitler.
Dacă aceste postări au fost publicate în perioada respectivă, când au devenit ele cunoscute autorităților? Au fost evaluate împreună cu celelalte indicii disponibile? Au existat sesizări anterioare?
Aceste întrebări nu ar trebui să rămână fără un răspuns.
Sigur că povestea relatată de Alin Cojocaru nu demonstrează că fiecare grup extremist de pe Telegram pregătește acte violente, dar atrage atenția asupra unui mecanism care merită urmărit cu seriozitate: într-o comunitate digitală închisă sau greu de monitorizat, amenințările pot fi repetate, amplificate și validate de ceilalți membri. Țintele pot deveni simple tipologii în ochii membrilor grupului, iar suferința unor oameni poate fi transformată în subiect de glumă, sondaj sau provocare.
Și dacă ne uităm în discuțiile lui Tudoran cu activistul civic care l-a identificat, observăm o discuție îngrozitoare în care el spune că vrea să ucidă un alt om. În plus, spune că omul acela are autism pe care o numește “degenerare biologică”, care se răspândește genetic, așa că celor din această categorie ar trebui să li se „ia dreptul la viață”.
Livratorul din Bangladesh lovit în august 2025 nu era un simbol și nici un personaj într-o dispută ideologică, ci un om aflat la muncă, care a ajuns să aibă nevoie de îngrijiri medicale, din cauza unui tânăr care e alimentat și care alimentează, la rândul lui, ura pe aceste grupuri de Telegram, Persoanele vizate de amenințările cercetate acum nu sunt simple nume într-un chat. Sunt oameni care pot ajunge să se teamă pentru propria siguranță, pentru familiile lor sau pentru locurile în care se roagă. Iar când zona politică vine și pune și ea gaz pe acest foc, situația are toate datele să devină explozivă și e important ca zona politică să fie conștientă de aceste consecințe posibile.
