Miniștrii români care preferă să comunice pe rețelele de socializare în limba maghiară: Cseke Attila, Tanczos Barna și Eduard Novak

Miniștrii români care preferă să comunice pe rețelele de socializare în limba maghiară: Cseke Attila, Tanczos Barna și Eduard Novak

Minoritățile din România cunosc, în mare măsură, limba română. Iar persoanele care nu știu limba română la nivel avansat au, totuși, capacitatea de a înțelege limba oficială a statului în care locuiesc. Cu toate acestea, miniștrii UDMR preferă să comunice public, pe rețelele de socializare, în limba maghiară, deși, statistic, sunt extrem de puțini românii care înțeleg limba maghiară la nivelul la care etnicii maghiari înțeleg limba română. INVESTIGATORIA a analizat conturile de socializare ale miniștrilor Cseke Attila, Tanczos Barna și Eduard Novak, într-o încercare de a înțelege de ce niște oficiali ai statului român nu folosesc, în primul rând, limba oficială a statului care le plătește privilegiile aferente statutului.

Cel mai interesant caz, din punctul nostru de vedere, e cel al ministrului Dezvoltării, Administrației și Lucrărilor Publice, Cseke Attila. În primul rând, vom menționa că Cseke Attila, în ciuda etniei maghiare, este un foarte bun vorbitor al limbii române. De altfel, și-a făcut studiile la Universitatea din Oradea, unde s-a specializat în drept public și privat. A fost senator de Bihor în legislatura 2008-2012 și ministru în guvernul Boc. Din decembrie 2020, el a devenit ministru al Dezvoltării și, ca atare, este pus în situația de a comunica pe rețelele de socializare cu cetățenii statului român al cărui ministru este.

Comunicarea bilingvă este o practică pe care o considerăm firească pentru miniștrii propuși de minorități. E o dovadă de respect pentru minoritatea pe care o reprezinți să i te adresezi în limba ei, chiar dacă asta presupune un efort suplimentar. Pe de altă parte, privilegiile care vin la pachet cu statutul de ministru impun și anumite eforturi.

Problema cu Cseke Attila e că postările lui sunt, în primul rând, în limba maghiară. Adică postarea bilingvă se împarte în două, iar mesajul e transmis prima dată în maghiară și abia apoi e tradus în română. Practic, dacă ești cetățean român și vrei să vezi ce mai face ministrul Dezvoltării din țara ta, poți avea senzația că nu înțelegi nimic, pentru că modul de afișare al postărilor pe Facebook face ca partea tradusă în limba română să nu fie nici măcar vizibilă. Ca în exemplul de mai jos:

Mai mult decât atât, atașamentele vizuale ale postărilor lui Cseke Attila sunt în limba maghiară. Ca atare, dacă vrei să înțelegi, ca român, ce vrea să comunice, pe scurt, ministrul Dezvoltării statului român, n-ai nicio șansă. Și atașăm două exemple, deși, cine e curios, poate căuta mai multe pe contul ministrului.

 

După cum ați observat, am analizat contul confirmat de Facebook ca aparținând ministrului, marcat cu bifă albastră. În mod normal, dacă Cseke Attila și-ar folosi contul pentru postări personale, precum impresiile de vacanță sau părerile despre culoarea cerului, am fi ignorat modul lui de comunicare. Pentru că da, pe contul personal, un vorbitor de limbă maghiară, fie el chiar și ministru, poate comunica în ce limbă dorește. Dar Cseke Attila comunică pe contul respectiv informații publice despre activitatea lui de ministru, informații pe care cetățenii români ar trebui să le poată înțelege fără dificultăți. Cu alte cuvinte, ne așteptăm ca un oficial al statului român să comunice public în limba oficială a statului român. După cum vedeți, nu e cazul.

Așa cum nu e nici cazul lui Tanczos Barna, ministru al Mediului despre care INVESTIGATORIA a scris destul de mult de la numire și până în prezent. Contul de socializare al lui Tanczos Barna (cel cu bifă albastră de la Facebook) nu este nici el un cont personal, din simplul motiv că ministrul Mediului comunică acolo noutăți despre activitatea sa la minister. Ca și în cazul lui Cseke Attila, ne-am aștepta ca informațiile despre starea Mediului din România să fie comunicate, în mod principal, în limba română. Abia ulterior, Tanczos Barna își poate manifesta respectul pentru etnicii maghiari, traducând postarea în limba maghiară.

Ei bine, și în cazul său, comunicarea în limba maghiară e primordială. Astfel:

Dar veți vedea că de la finalul lunii aprilie, ceva s-a schimbat, iar Tanczos Barna a inversat ordinea în mesajele sale bilingve, punând întâi textul în limba română și abia apoi pe cel în limba maghiară. Lui probabil i s-a atras atenția de prea multe ori, având în vedere că, în calitatea lui de ministru al Mediului și de „prințișor al composesoratelor” (după cum i se spune la el acasă) a dezamăgit pe multă lume din multe motive, iar tema postărilor în limba maghiară a constituit un reproș repetat din partea celor care îl urmăresc în social media.

Ministrul Sportului, Eduard Novak, este singurul ministru propus de UDMR care a procedat corect în comunicarea publică, postările lui, deși bilingve, pun pe primul loc, limba română. Chiar și într-o postare de pe 15 martie, dedicată Zilei Maghiarilor de Pretutindeni, Novak a scris mesajul său întâi în limba română, iar apoi l-a tradus în limba maghiară. Ca atare, avem și exemplul de bună practică în comunicarea publică a unui ministru UDMR.

De ce e important acest aspect? În contextul scandalului generat de imnul Ținutului Secuiesc, s-a adus din nou în discuție respectul. Și dacă lipsa de respect este o opțiune pentru majoritatea oamenilor, pentru niște miniștri ai statului român, care primesc salarii și privilegii din bugetul României și a căror carieră va fi definită de încrederea primită de la statul român, comunicarea oficială în altă limbă decât cea oficială este o problemă. Una care n-are nicio legătură cu naționalismul, ci cu protocolul aplicat în linia unor principii corecte. Pentru că, dacă la Budapesta ar fi fost numit vreun ministru de naționalitate română și acela ar fi postat mesaje de interes public despre Ungaria în limba română, avem convingerea că n-ar fi fost prea mulți maghiari care să aprecieze asta.

 

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.