Ecologii au remarcat, în privința acestui proiect de infrastructură, că secțiunea sa cea mai vestică a viitoarei A8 va intersecta atât habitate importante de iernare pentru urși, cât și coridoare ecologice critice care fac legătura între zone de iernare și zone de hrănire sezoniere. Și pentru că autostrada va intersecta Carpații Orientali și zonele de deal adiacente pe toată lățimea lor, care la rândul lor leagă efectiv populația de urs din România de cele din Ucraina, Slovacia și Polonia, s-a ajuns la concluzia că acest proiect de infrastructură are potențialul de a afecta o parte semnificativă a populației transfrontaliere de urși din Carpați.
Măsurile erau absolut necesare și, din punctul de vedere al experților din cadrul Grupului Milvus, care din 2011 colectează date în cadrul „Programului de conservare și cercetare al ursului brun într-o zonă model din România” (date de telemetrie GPS, date despre bârloage, date despre mortalitatea urșilor pe drumuri și date colectate cu ajutorul unor capcane de păr), au început să facă lobby pentru găsirea de soluții în sensul atenuării efectelor negative pe care acest proiect de infrastructură le poate avea asupra urșilor.
INVESTIGATORIA a discutat subiectul cu ecologul Csaba Domokos, interesat de conservarea, managementul și cercetarea carnivorelor mari, în special al ursului brun și membru al Grupului Milvus din 2004.
„Ar trebui să menționez că e un proiect al Grupului Milvus care a început încă din 2006 și undeva prin 2009 am auzit noi prima dată despre planurile de a construi o autostradă între Târgu Mureș și Iași. De prin acel moment tot încercăm să colectăm date din teren, pentru că voiam să contribuim cumva la minimalizarea pagubelor pe care autostrada le va produce. Noi am avut niște studii și dintre acestea cel mai relevant e cercetarea de telemetrie, adică am pus gărzi GPS pe urși și după aceea timp de doi ani acei urși furnizau date. Foarte mulți dintre acei urși pe care i-am marcat noi au și trecut de-a lungul anilor de foarte multe ori pe traseul propus al autostrăzii. Era o metodă bună de a identifica acele coridoare ecologice pe care le va intersecta autostrada și o bază serioasă pentru a purta ulterior tratative, pentru că în România nu prea există astfel de date, sincer să fiu.„
Coridorul ecologic este definit ca ruta pe care animalele o străbat sezon de sezon și an de an de diverse specii de animale și, din acest punct de vedere, ursul e o specie foarte interesantă de studiat, pentru că indivizii acestei specii pot parcurge distanțe foarte mari și folosesc de obicei aceleași rute. Autostrada care se va construi acolo va intersecta, potrivit ecologilor, coridoarele ecologice ale urșilor, dar și ale altor specii de animale. Ca atare e foarte importantă găsirea unei soluții. Și ea a venit de la Grupul Milvus, care a propus amenajarea de ecoducte pentru urși.
Ambele ecoducte ar trebui să aibă o lățime de 100 m , ar trebui să aibă la margini panouri fonoabsorbante, vegetație plantată deasupra și în vecinătatea lor, permițând animalelor să le acceseze și să le folosească în deplină siguranță. Zonele imediat învecinate structurilor vor fi menținute libere de orice construcție (permanentă sau chiar și temporară), care ar putea amenința funcționalitatea ecoductelor. Trebuie menționat și faptul că ecoductele vor contribui și la protecția altor specii din zonă.
Mai mult, spun specialiștii Milvus, această porțiune a viitoarei autostrăzi va fi împrejmuită pe toată lungimea cu un gard ranforsat, rezistent la urs (de 3 m înălțime, cu partea inferioară îngropată în sol și cu partea superioară înclinată spre exterior), pentru a preveni încercările de traversare ale animalelor în alte locații, decât cele două ecoducte. Totodată, împrejmuirea va și ghida animalele către structurile de traversare dedicate.
E lesne de înțeles că aceste măsuri vor spori și siguranța pasagerilor de pe viitoarea autostradă A8 prin prevenirea coliziunilor cu fauna sălbatică.
Partea bună este că nu au existat impedimente în implementarea acestei soluții și că autoritățile au fost deschise la a coopera pe linia protecției mediului în zonă, probabil și pentru că finanțarea acestui proiect este asigurată din fonduri europene și pentru că termenul limită de construire este anul 2026. Ca atare nu au existat vreo opoziție la acest proiect care are drept scop conservarea speciei de urs brun în România.
„Vrem să ne asigurăm pe cât posibil că măcar în acele zone autostrada va fi permeabilă și că animalele vor putea trece. Și ursul e o specie care se deplasează mult și, dacă reușești să implementezi măsuri care să fie bune pentru urși, atunci acele măsuri vor putea fi folosite și pentru alte specii, precum mistreți, cerbi sau altele care se deplasează mult.„, a mai punctat ecologul Csaba Domokos.
ÎN FOTOGRAFIA PRINCIPALĂ: Traseul planificat al autostrăzii A8, drumuri majore existente, ecoducte planificate pentru urși (pătrate roșii)
 a fost considerată de ecologii din cadrul Grupului Milvus un risc uriaș pentru populația de urs brun din Munții Carpați și de la poalele acestora. Așa că a început o monitorizare atentă a traseelor urșilor, realizată de specialiștii Milvus, iar studiul de impact asupra mediului a concluzionat că este necesară construirea unor structuri specifice de traversare pentru urși.){kind=link}