Ne amintim că după publicarea informațiilor despre plagiatul de care s-ar face vinovat premierul României, Nicolae Ciucă, jurnalista Emilia Șercan a început să primească mesaje de amenințare.
N-a trecut mult timp și au apărut și fotografiile personale, realizate în spațiul privat al propriei locuințe, fotografii pe care jurnalista nu le-a făcut niciodată publice. Succesiunea evenimentelor seamănă izbitor de mult cu situații de kompromat, aplicate mai ales în sfera regimurilor totalitare, în care viața privată a jurnaliștilor e folosită ca metodă de șantaj și presiune.
Emilia Șercan a cerut și expertiza unei companii de securitate cibernetică cu privire la momentul publicării fotografiilor pe un site din Republica Moldova, de care este legat chiar fostul parlamentar Cristian Rizea, fugit în Chişinău în urma unei condamnări definitive în România pentru infracțiuni de corupție.
Acum, la finalul anului 2022, Emilia Șercan dezvăluie faptul că a făcut mai multe plângeri penale, una dintre ele fiind îndreptată împotriva ministrului de Interne, Lucian Bode. Plângerea se referă la infracțiunile de favorizare a făptuitorului, abuz în serviciu și omisiunea sesizării, jurnalista susținând că are convingerea că ministrul de interne e implicat în operațiunea de mușamalizarea a kompromatului.
O altă plângere penală a fost depusă de Emilia Șercan împotriva șefului Poliției Române, chestor Benone Matei, șefului Poliției București, Bogdan Berechet, pe care îi consideră răspunzători de scurgerea unei probe din dosar și de implicare în operațiunea de mușamalizarea a kompromatului. De asemenea, o plângere penală îl vizează și pe Cristian Rizea, condamnat fugar la Chișinău, pentru infracțiunile de violare a vieții private, hărțuire, amenințare, șantaj și mărturie mincinoasă.
Și, în sfârșit, o altă plângere penală vizează trustul Realitatea și pe Alexandra și Cosmin Păcuraru pentru violarea vieții private, hărțuire, șantaj și amenințare.
Emilia Șercan spune că în acest moment există șase dosare penale legate de operațiunea de kompromat la care a fost supusă, deși ele ar fi trebuit comprimate în maxim două.
„Justiția română, care se plânge că nu are resurse umane pentru că pleacă oamenii din sistem la 40 și ceva de ani cu pensii de mii de euro – bieții de ei -, își permite în cazul meu să delege șase procurori de la șase parchete diferite să facă aceleași lucruri, să investigheze aceleași lucruri. Tehnica disjungerii dosarelor penale cu scopul de a face imposibilă stabilirea vinovăției cuiva e arhiștiută și e aplicată în continuare cu succes. Așa cum am declarat și pentru Libertatea, procurorul de caz, care ar trebui să investigheze scurgerea de informații din Poliția Română face orice altceva – de exemplu, investighează fapte care sunt cercetate într-un alt dosar dintre cele șase – mai puțin să investigheze scurgerea de informații din Poliția Română.„, susține jurnalista într-o postare în social-media.
Mai mult, ea spune că din vara acestui an ar fi trimis 10 cereri de audiență procurorului general Gabriela Scutea, cu scopul de a discuta situația acestor dosare, însă solicitările i-au fost refuzate.
