În vara anului 2018, Ministerul Mediului a aprobat Planul Național pentru Conservarea Populației de Urs sub conducerea Grațielei Leocadia Gavrilescu. Atât Gavrilescu cât și Costel Alexe, ministrul succesor, au făcut pași însemnați pentru aplicarea Planului, dar Tanczos Barna l-a blocat complet pe durata mandatului său de ministru. Astfel, spun mai multe ONG-uri din domeniul mediului, conflictul om-urs a luat amploare și a atins apogeul exact pe mandatul lui Barna.
În acest context, Coaliția și asociațiile pentru protecția animalelor dezaprobă actualul demers al senatorului Tancozs Barna din Parlamentul României de promovarea legii care ar urma să reintroducă vânătoarea de trofee la urs.
Proiectul legislativ va fi dezbătut marți, 26 septembrie, în Comisia pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic, însă ONG-urile susțin că ședința este una ilegală deoarece societatea civilă nu a fost inclusă în rândul invitaților. Coaliția de ONG-uri consideră că proiectul de lege trebuie stopat și în schimb să se inițieze anchetă parlamentară pe tema efectelor negative asupra urșilor și oamenilor care au decurs din activitatea lui Tanczos Barna.
”Presupun că Tanczos Barna este dezamăgit că Academia Română nu i-a validat cota de vânătoare cât a fost ministru, iar acum că a rămas doar parlamentar este mânat să dea o lege care să ocolească mediul științific în caz că nu va reuși să îl corupă sau intimideze. Proiectul lui de lege este unul care arată nu doar disperare, dar și obiectivul său principal în politica centrală, obsesia pentru deschiderea vânătorii de trofee la urs. Mai presupun că nu toți parlamentarii sunt vânători și că se vor găsi cel puțin 50 din două grupuri parlamentare să ancheteze activitatea lui Barna pe care o consider criminală. Dacă parlamentul nu va reacționa atunci vom da ministerul în judecată pentru neaplicarea Planului și îl vom denunța pe Barna la DNA căci tot sângele vărsat al urșilor, oamenilor și animalelor de ogradă este pe mâinile lui”, a anunțat Gabriel Păun, președinte Agent Green și reprezentant al Coaliției pentru Drepturile Animalelor.
Planul Național care prevede măsuri de coexistență include și Programul ”Coexistență”, care ar fi urmat să fie finanțat prin Administrația Fondului de Mediu (AFM) și cuprinde sprijin direct pentru fermieri în vederea dotării cu mijloace de protecție împotriva urșilor.
Iată doar câteva dintre obligațiile asumate ale ministerului și publicate în Monitorul Oficial 549 bis din 2 iulie 2018:
- a) asigurarea datelor de încredere ca suport științific în procesul decizional,
- b) menținerea unei populații de urs stabile,
- c) protejarea habitatelor naturale specifice și a calității acestora,
- d) menținerea comportamentului natural și evitarea habituării/condiționării exemplarelor de urs,
- e) prevenirea și reducerea conflictelor,
- f) asigurarea conectivității ecologice în aria de distribuție a speciei la nivel național și regional,
- g) informarea și conștientizarea populației locale,
- h) implicarea factorilor interesați în luarea deciziilor,
- i) îmbunătățirea legislației și asigurarea implementării și respectării prevederilor legale,
- j) integrarea măsurilor de conservare a populației de urs în alte sectoare de activitate,
- k) creșterea capacității instituționale și cooperării autorităților/instituțiilor responsabile.
Toate aceste obligații revin Ministerului Mediului, care trebuie să asigure completarea/modificarea cadrului legislativ precum și instrumentele necesare pentru implementarea planului național de acțiune.
Singura acțiune deblocată de Barna este cea pentru montarea a 1000 de garduri electrice după ce și-a luat consilier personal pe vânătorul József-Tamás Fodor care a împărțit cu soția lui o firmă de vânătoare care face și garduri electrice și capcane pentru animale [3].
”Am intuit obiectivul lui Tanczos Barna și de aceea am investigat și publicat cazul ursului Arthur ucis de un prinț de Liechtenstein deși vânătoarea de trofee era ilegală. Acel caz a arătat adevărata față a lui Barna și tot ce a urmat arată că că acesta avea un plan bine pus la punct. Nu doar că a blocat Planul pe care avea obligația să îl aplice, dar a devenit instigatorul numărul 1 la persecutarea ursului brun iar situația a devenit una de isterie generală care a scos la lumină lipsa de educație a publicului și de pregătire a autorităților. Oamenii dintre Carpați, Dunăre și Marea Neagră au coexistat cu ursul vreme de milenii, dar numai pe mandatul lui Barna situația a scăpat complet de sub control”, a completat Păun.
Săptămâna trecută au apărut în spațiul public rezultatele preliminare ale recensământului urşilor bazat pe probe genetice dovedesc că mii de urşi din România nu au un habitat adecvat[4]. Studiul arată că în ciuda eforturilor la nivel național s-au găsit dovezi pentru existența a doar 3000 de urși, adică mult mai puțin decât se credea.
”Studiul nu arată nimic despre structura pe vârste și sexe ale speciei ci doar o mărime preliminară a populației care ne îngrijorează. Interpretarea cea mai probabilă a rezultatelor preliminare este că alături de distrugerea habitatului și schimbările climatice, persecuția oamenilor este amenințarea cea mai mare pentru urs. Aceștia nu sunt nicidecum mulți ci foarte hăituiți și disperați”, a încheiat Păun.
În consecință, Agent Green și Coaliția pentru Drepturile Animalelor cer Parlamentului României să inițieze comisie de anchetă asupra activității lui Tanczos Barna și Ministerului Mediului să actualizeze și să aplice de urgență Planul Național pentru Conservarea Populației de Urs și să anuleze Ordinul nr. 2183/2023 pentru aprobarea nivelului de intervenţie şi de prevenţie în cazul speciei urs brun pentru a salva această specie.
