Reamintim, pe scurt: asociatul Marilisa Toma din firma TomBej Trust SRL, Emil Bejan, alături de care deținea 50% – 50% din companie, a reușit, peste noapte, să o scoată pe aceasta din propria afacere.
Miza: toate bunurile prezente și viitoare ale companiei.
Cel mai important dintre bunuri, un bloc cochet în valoare de 1 milion de euro, cu piscină, parcări, spații generoase de locuit și de recreere, situat în comuna ieșeană Bârnova, una dintre cele mai râvnite zone imobiliare din imediata apropiere a orașului Iași.
Așa cum INVESTIGATORIA a anunțat încă de la primul episod al acestei povești absurde, cu care Marilisa Toma se luptă în instanțe de câțiva ani, vă prezentăm astăzi cea de-a doua parte a investigației.
Pe fir intră, de această dată, și primarul PNL al localității Bârnova, liberalul Mihai Bălan, un personaj controversat, „călcat” recent de procurorii DNA și implicat, alături de fiul său, Ștefănel Bălan, într-o lungă serie de afaceri imobiliare dubioase, despre care presa a relatat în repetate rânduri, în ultimii ani.
„Operațiunea Blocul”. Așa vom numi, de aici înainte, tunul pe care l-a pregătit Emil Bejan, un om de afaceri ieșean aparent obscur, dar care a ajuns să joace pe degete instituțiile statului român.
Șirul de nereguli a început cu vânzarea unei case în valoare de 130.000 de euro, care s-a făcut într-o manieră cel puțin dubioasă, prin „grija” unei cunoscute notărițe din Iași, Stela Bădărău. Despre această afacere puteți citi pe larg în articolul nostru precedent. Putem considera aceast prim episod cu iz penal drept un preview al mizei reale urmărite de Emil Bejan, prin eliminarea asociatei lui din firma deținută în mod egal: blocul de 1 milion de euro din Bârnova.
Din 2018 și până acum s-a comis o lungă serie de fapte, unele demontate de instanțe, altele aflate în curs de cercetare sau de judecată, iar altele „acoperite” chiar de oamenii legii. Între acestea din urmă: modificarea abuzivă a unor documente oficiale, precum hotărâri AGA; încasarea unor sume, în numele firmei TomBej Trust SRL, în baza unor chitanțe de mână, bani care s-au „evaporat”, ulterior, în buzunarele lui Emil Bejan. Sau dubla vânzare, într-o singură zi, a unui imobil, fără ca notarul să țină cont de prevederi legale elementare.
Toate acestea au ajuns, în urma demersurilor inițiate de Marilisa Toma, pe masa oamenilor legii și a autorităților statului român, de la poliție, parchete, instanțe și până la Ministerul Justiției. În acest moment, sunt sute de anchete, termene, procese, audieri, sesizări, controale, care se învârt în jurul tunului financiar gândit de Emil Bejan.
Ce au făcut autoritățile române? Nu-i greu de imaginat într-o Românie în care corupția este la vedere în milioanele primite drept șpagă și cărate de politicieni în portbagaje. Sau în imaginile cu fugarii de lux. Sau în cele cu magistrați care bat palma cu traficanții de droguri.
Cum a fost gândită „Afacerea Blocul”
În episodul precedent, am arătat cum Emil Bejan a reușit, prin falsificarea unei hotărâri AGA, înregistrate, apoi, în mod dubios, în actele firmei de către angajații Oficiului Registrului Comerțului Iași, să o scoată, în lipsă, pe asociata lui, Marilisa Toma, din poziția de administrator al afacerii comune. Astfel, Bejan a pus bazele unui plan infracțional prin care, în aprilie 2022, a reușit să „rupă” din firma pe care o deținea cu Toma un bun imobil.
Este vorba despre o casă de locuit și terenul aferent, din Bârnova, în valoare de 130.000 de euro, parte a investițiilor companiei. Imobilul a fost cumpărat și vândut prin grija lui Emil Bejan, într-o singură zi, printr-o dublă-tranzacție suspectă la notar. Totul s-a făcut fără știrea Marilisei Toma și, mai ales, fără o hotărâre AGA obligatorie, semnată de ambii asociați și administratori, care ar fi putut permite cumpărarea, respective înstrăinarea imobilului TomBej Trust SRL.
Ca să înțelegeți mai simplu, până aici, și pentru a nu vă pierde în hățișul multelor detalii juridice ale acestui caz, imaginați-vă următorul lucru: dețineți o companie în România, în care sunteți asociat jumătate-jumătate cu o altă persoană. Stabiliți împreună, prin Actul constitutiv al firmei, cum funcționează exact respectiva companie.
Asta se face, conform legii, prin articole prevăzute în Actul Constitutiv, precizate clar și semnate de ambii asociați. Ulterior, documentul este înregistrat la Oficiul Registrului Comerțului, unde funcționarii au obligația de a face toate verificările necesare înființării unei firme. Asta în principiu, pentru că, în realitate, după „modelul Bejan”, legile pot fi trecute cu vederea, inclusiv de angajații statului, astfel că vă puteți trezi cu firma vândută și cu banii furțai, într-o singură zi.
Rostogolirea imobilului – casă și teren din Bârnova – de la un proprietar la altul, pe o linie destul de vastă de cunoștințe personale, pe care Emil Bejan le admite, i-a arătat acestuia din urmă că poate face chiar mai mult. Așa că a trecut la miza sa reală: blocul de 800 mp, plus terenul aferent, un business evaluat la 1 milion de euro, dar în care el a investit doar 65.000 de euro.
Cum a făcut asta?
Emil Bejan a decis de unul singur, fără acordul asociatei sale, Lisa Toma, care deținea, la fel ca el, și statutul de administrator al companiei, și fără ca Actul Constitutiv să permit așa ceva, să împrumute TomBej Trust SRL cu suma de 600.000 de lei, de la Rokeb Global SRL, firmă pe care o deține integral.
Clauzele stabilite de Bejan în contractul de împrumut, pentru care a semnat atât ca asociat 50% și administrator al TomBej Trust SRL, cât și ca unic asociat și administrator al Rokeb Global SRL, sunt devastatoare pentru TomBej Trust, dar cu beneficia enorme pentru Rokeb Global. Un contract care seamănă, mai degrabă, cu unul de cămătărie, autentificat la notarul Iulia Păduraru, din Iași, care, asemenea notăriței Stela Bădărău, a trecut cu vederea peste faptul că Bejan, care nu era nici unic asociat și nici unic administrator al TomBej Trust SRL, nu avea nicio posibilitate legală să parafezede unul singur, fără AGA semnată de Marilisa Toma, un contract de împrumut în numele TomBej Trust SRL.
Ca să înțelegem mai bine de ce a făcut asta, trebuie să ne întoarcem în timp, la anul 2018, când Marilisa Toma și Emil Bejan puneau bazele Tombej Trust SRL. La momentul acela, Marilisa Toma și soțul ei, Tudor Toma, erau singurii proprietari ai unui teren în suprafață de 1.500 metri pătrați în extravilanul comunei Bârnova. Pe acest teren, familia Toma autorizase, respectând toți pașii legali, un propiect imobiliar de opt apartamente, și demarase deja, din fonduri proprii, o parte a lucrarilor de construcție a blocului.
La acea vreme, familia Toma avea o relație de amiciție cu Emil Bejan, însă nu mai avuseseră afaceri împreună.
Aflând despre proiectul lor imobiliar, Bejan s-a aratat interesat să investească alături de soții Toma în respectivul bloc. Gândindu-se că, având un partener lângă ei, proiectul ar fi putut avansa mai repede, Marilisa și Tudor Toma au acceptat propunerea lui Emil Bejan de a intra într-un parteneriat cu el pe acest business.
Astfel, a fost înființată, atunci, societatea TomBej Trust SRL, avându-i ca asociați și administratori pe Emil Bejan și pe Marilisa Toma. Noua societate urma să investească în blocul de locuințe deja demarat de soții Toma. La finalizarea construcției, în funcție de participația firmei la investiție și ținând cont de suma deja investită de familia Toma până la momentul asocierii cu Bejan, urma să fie încheiat un contract de cesiune pentru lucrările de construcție corespunzatoare investiției facute.
Până acum, suma totală investită de TomBej Trust SRL în blocul din Bârnova este de aproximativ 130.000 euro, bani ce au provenit exclusiv din creditări facute în mod egal de cei doi asociați, Marilisa Toma și Emil Bejan. Practic, fiecare dintre ei a contribuit, în cadrul companiei, cu suma de 65.000 de euro, bani care au fost folosiți pentru continuarea lucrărilor blocului.
Pentru ca fiecare parte care a investit în proiect să fie protejată, pe de o parte soții Toma, pe de altă parte Lisa Toma și Emil Bejan, în calitate de asociați ai TomBej Trust SRL, a fost încheiat un antecontract. Prin acest document era prevăzut că familia Toma promitea firmei TomBej Trust SRL încheiera unui contract de vânzarea a terenului de 1.500 mp, pentru aproximativ 10.000 de euro, precum și încheierea unui contract pentru cesiunea drepturilor subiective patrimoniale derivând din autorizația de construire obținută de cei doi soți în nume personal.
În privința răspunderii contractuale, documentul arată că, dacă una dintre părți încalcă prevederile, aceasta are la dispoziție două opțiuni: fie să considere contractul desființat de drept și să primească suma de 100.000 euro cu titlu de daune interese, fie să se adreseze instanței și să ceară pronunțarea unei hotărâri, care să țină loc de act autentic de vânzare.
După cum INVESTIGATORIA a arătat pe larg în primul episod al acestei povești, n-a trecut nici măcar un an de la înființarea TomBej Trust SRL și de la înțelegerea familiei Toma cu Emil Bejan privind construirea, împreună, a blocului cu opt apartamente, că acesta din urmă a și început să se comporte „ciudat”, după cum ne-a mărturist Marilisa Toma.
Văzând că lucrurile degenerază și că Emil Bejan a recurs până la falsificarea unor documente în firmă, pentru a o înlătura pe asociata lui, soții Toma au decis să nu meargă mai departe cu înțelegerea privind construirea blocului, păstrând terenul în proprietate, până la clarificarea, de către oamenii legii, a tuturor demersurilor juridice demarcate de Lisa Toma.
„În mod clar, după ce Emil Bejan a falsificat hotărârea AGA prin care am fost înlăturată din funcția de administrator din propria mea firmă, prin complicitatea sau neglijența angajaților Registrului Comerțului Iași, am înțeles că nu mai am un partener de afaceri cinstit și că nu pot investi, mai departe, bani într-un proiect demarat inițial doar de mine și de soțul meu.
Atunci, am luat calea legală, m-am adresat parchetului, instanțelor, unde am și câștigat o parte dintre acțiuni, iar altele sunt încă pe rol sau în cercetare. Lui Emil Bejan i-am propus, în baza antecontractului privind construcția imobilului, să acceseze prima clauză din secțiunea răspunderii contractuale și să primească cei 100.000 de euro, care oricum sunt mult peste valoarea investiției făcute de el (65.000 de euro – n.r.). A doua variantă pe care i-am propus-o a fost să punem pe hârtie toate cheltuielile făcute de fiecare în parte, pentru construcția blocului, urmând ca el să primească înapoi partea pe care a investit-o”, arată Marilisa Toma, pentru INVESTIGATORIA.
Emil Bejan, însă, nu a fost de acord cu niciuna dintre cele două variante prevăzute în antecontract și a decis să pună la cale un alt plan dubios, prin care să obțină întregul imobil de un milion de euro, în care a investit doar 65.000 euro.
Un scenariu incredibil și care, într-un stat de drept funcțional, ar trebui să fie utopic, dacă ne gandim că, pentru a duce la îndeplinire un astfel de plan, trebuie să treci prin instituții ale statului care, teoretic, fac verificări, prin birouri notariale și, poate, prin parchete și instanțe, dacă încalci legea. Lui Emil Bejan i-a reușit, însă doar până la un punct, planul diabolic, trecând ca prin brânză prin toate „filtrele” statului român.
„Blocul s-a construit pe terenul dumneaei (a Lisei Toma – n.r.), iar ea, anterior, promisese societății TomBej Trust SRL că va vinde terenul. După ce societatea a construit blocul pe terenul dumneaei, ea nu s-a mai prezentat la notariat să semneze contractul final, iar asta doar ca să ia blocul cu japca”, este explicația oferită de Bejan pentru INVESTIGATORIA.
Emil Bejan omite, însă, porțiuni esențiale ale realității, precum și amănuntele legale esențiale: faptul că blocul de locuințe nu este nici acum finalizat și nu putea fi luat „cu japca”, de vreme ce familia Toma investise, inițial, sume importante de bani în proiect, mai mari decât cei 130.000 de euro cât a fost contribuția TomBej Trust SRL (prin aportul financiar al celor doi asociați, în părți egale), iar autorizațiile de construire emise de Primăria Comunei Bârnova erau, oricum, pe numele lui Tudor Toma, soțul Marilisei Toma).
De asemenea, Emil Bejan nu spune nici că i s-a propus să-și recupereze investiția, refuzând acest lucru, și nici că, oricum, în antecontractul menționat, avea posibilitatea varianta să primească 100.000 de euro, cu titlu de daune interese, sumă de zece ori mai mare decât cea plătită de societate pentru terenul de primit de la familia Toma.
De ce nu își „amintește” Bejan despre toate astea? O explicație ar putea fi faptul că miza mare a acestuia este că ar putea lua în proprietate, de unul singur, întregul bloc de locuințe, „grație” ORC Iași, care l-a sprijinit prin modificarea, în baza unei AGA ilegale, a Actului Constitutiv, înlăturând-o dintre administratorii TomBej Trust SRL pe Marilisa Toma. Mai mult, Emil Bejan are deja o experiență similar, cea în care a vândut o casă deținută de firma sa, fără știrea și acordul, prin AGA, al parteneri sale de afaceri.
Pe de altă parte, așa cum a arătat INVESTIGATORIA în articolul precedent, faptul ca Parchetul de pe lânga Curtea de Apel Iași, care a cercetat acest caz, la sesizarea Marilisei Toma, nu a sancționat în niciun fel prima tranzacție frauduloasă și falsurile prin care Emil Bejan a pus stăpânire pe societate, l-a încurajat pe acesta să creadă că este „acoperit și protejat” de oamenii legii și că genul acesta de tranzacții dubioase pot fi făcute fără a avea niciun fel de consecințe în ceea ce-l privește.
Oferta otrăvită a primarului din Bârnova
Să rămânem la anul 2018, pentru că atunci s-a mai petrecut un episod interesant, care, aparent, nu are nicio legătură cu „Afacerea Blocul”, dar care, așa cum s-a dovedit în anii următori, a avut un rol esențial în felul în care au evoluat lucrurile între Toma și Bejan.
După ce soții Toma au obținut, pe persoană fizică, autorizația de construire a blocului din Bârnova, la poarta casei lor a bătut nimeni altul decât primarul localității, liberalul Mihai Bălan.
Acesta le solicita, ca favoare personală, să-l ajute în intermedierea cumpărării unei case deținute de Teodor Motruc, persoană de la care, anterior, soții Toma cumpăraseră un imobil asemănător.
Tudor Toma, soțul Marilisei, se ocupase de amenajările interioare ale imobilului pe care îl dorea primarul și, în consecință, i-a spus acestuia că, deși nu el este proprietarul, ar putea să discute cu medicul Teodor Motruc și să-l întrebe dacă vrea să vândă casa, precum și termenii în care ar fi dispus să facă acest lucru.
La scurtă vreme, primarul Bălan s-a reîntors la familia Toma, de data aceasta însoțit de fiul său, Ștefănel Bălan, care, la fel ca tatăl său, este un personaj-cheie în investigațiile presei locale și naționale, privind afacerile imobiliare dubioase.
Primarul i-a spus, atunci, lui Tudor Toma că fiul său dorește să cumpere casa de la Motruc și că îi va trimite, în acest sens, o ofertă pe email, sub forma unui antecontract. Totul părea în regulă, însă doar până când a venit email-ul cu oferta de la fiul primarului. Condițiile în care acesta dorea să cumpere casa lui Teodor Motruc erau de-a dreptul aberante, în dezavantajul total al vânzătorului, de la suma oferită și până la felul în care ea urma să fie plătită, dar și îmbunătățirile consistente, în amenajarea imobilului, pe care clientul le cerea în banii respectivi.
Așadar, din oferta lui Ștefănel Bălan, trimisă pe e-mail lui Tudor Toma, reies următoarele: fiul primarului din Bârnova dorea să cumpere imobilul (casă de locuit și terenul de 450 mp) cu suma de 73.000 de euro, cu un avans de 10.000 de euro și o rată lunară de 400 de euro, pe care să o achite timp de 13 ani.
Printre condițiile enumerate, dacă cumpăratorul se răzgândea să mai achiziționeze casa, până la achitarea integrală a locuinței, acesta pierdea banii deja plătiți. Dacă, însă, vânzătorul se răzgândea pe parcurs, acesta se obliga să-i plătească lui Ștefănel Bălan de trei ori suma care-i fusese achitată până în acel moment. Concret, pentru fiecare rată de 400 de euro (aproape cât închirierea unui aprtament cu două camere într-un cartier necentral din Iași – n.r.) achitată de Ștefănel Bălan, dacă Teodor Motruc s-ar fi răzgândit pe parcursul vânzării casei, medicul trebuia să-i achite clientului 1.200 euro.
Aproape toate condițiile menționate de Ștefănel Bălan în respectivul antecontract îl protejau și îl avantajau considerabil, în defavoarea vânzătorului.
Un alt exemplu: Ștefănel Bălan cerea în plus, prin antecontract, o serie de amenajări interioare suplimentare. Făcea referire la „var lavabil alb pe toți pereții imobilului, inclusiv tavanul de la parter și de la etaj, parchet în hol, living, loc de servit masa, dormitoare, dressing; în bucătărie pe podea gresie și pe pereți faianță pe toată lungimea dintre blatul mesei și dulapul suspendat; în baie pe podea gresie și pe pereți faianță până în tavan, la baia de la etaj se va amenaja din ciment placat cu faianță un suport pentru chiuvetă, scările pentru etaj cu gresie pe treaptă și pe antitreaptă; balustrada de pe scări se va amenaja din fier forjat cu ornamente din fier forjat pe interior, iar mâna curentă va fi din lemn frezat; toate încăperile vor fi amenajate cu uși de interior; gardul terenului aferent va fi împrejmuit pe trei laturi cu fundație de beton, stâlpi de fier la fiecare 2 metri si cu lemn vopsit și lăcuit, având o înălțime de 1.20 m. Pentru ușile interioare, prețul alocat de promitentul vânzător pentru fiecare usă al fiecărei încăperi este de 500 lei/buc și doar în cazul în care promitentul cumpărător alege un produs ce depășește suma alocată de promitentul vânzător, atunci acesta se obligă să achite diferența de preț.”
Așadar, toate aceste detalii apar menționate ca parte a antecontractului trimis de fiul primarului lui Tudor Toma, pentru a fi prezentat proprietarului imobilului pe care familia primarului Bălan pusese ochii. Pentru cei care au scăpat din vedere informația, toate aceste „îmbunătățiri” urmau să fie incluse în prețul de 73.000 de euro privind achiziționarea casei.
În mod evident, oferta nu a fost acceptată de Teodor Motruc, iar povestea părea că s-a încheiat aici. Numai că lucrurile au început să se complice pentru familia Toma, care s-a trezit a fi ținta directă a unei hărțuiri venite dinspre primăria condusă de Mihai Bălan. Avantajat a fost nimeni altul decât Emil Bejan.
Legăturile Bejan-Bălan
Încă din anul 2021, procurorii din Iași erau sesizați de familia Toma cu privire la faptul că pe raza localității Bârnova ar exista și ar funcționa un grup infracțional organizat, orientat spre obținerea în mod nelegal de proprietăți imobiliare pe teritoriul administrativ al comunei, scop în care uzează de diferite mijloace de represiune și intimidare.
Cum s-a ajuns la aceste sesizări?
În 3 august 2021, Primăria Bârnova a emis un Certificat de atestare a stadiului edificării construcției – blocul cu opt apartamente aflat în proprietatea familiei Toma. Certificatul a fost eliberat la cererea lui Emil Bejan, ca administrator al firmei TomBej Trust SRL, calitate care nu-i oferea, însă, nicio posibilitate legală să facă acest lucru, firma nefiind proprietara imobilului. Un „detaliu” nesemnificativ, se pare, pentru Primăria Bârnova.
În certificat erau consemnate în mod nereal aspecte esențiale legate de proiectul imobiliar, respectiv că proprietarii nu sunt Marilisa și Tudor Toma, așa cum reiese în mod clar din acte, ci ar fi societatea TomBej Trust SRL.
Ce este un Certificat de atestare a stadiului edificării construcției? Un astfel de document emis de o autoritate publică, în cazul de față de Primăria Bârnova, are o valoare capitală atunci când construiști un imobil, emiterea lui determinând și condiționând, ulterior, intabularea clădirii respective.
Certificatul emis de primăria condusă de Mihai Bălan arată următoarele:
„Urmare a cererii înregistrate sub nr. 143867/27.07.2021 de către TomBej Trust SRL, confirmăm că pe terenul situat în sat Vișani există o construcție proprietate TomBej Trust SRL, edificată în anul 2019, conform anunțului de finalizare a lucrărilor”.
Așadar, Primăria Bârnova, fără a avea acte care să dovedească faptul ca TomBej Trust SRL este proprietarul imobilului, emite în fals un act administrativ cu consecințe grave pentru proprietarii de drept, respectiv Marilisa și Tudor Toma.
Solicitarea făcută de TomBej Trust în anul 2021 a fost inițiată de Emil Bejan, fără știrea asociatei Marilisa Toma, familia acesteia aflând în mod cu totul întâmplător despre existența Certificatului de edificare emis de Primăria Bârnova.
Juriștii consultați de INVESTIGATORIA au arătat că, din punct de vedere legal, Certificatul de edificare despre care vorbim este un document cel puțin aberant, pentru că atât autorizația de construire a blocului, cât și terenul pe care el a fost ridicat, lucrările nefiind încă finalizate, sunt pe numele familiei Toma, proprietarii din acte. În aceste condiții, certificatul de edificare nu ar fi putut fi emis pe numele companiei TomBej Trust.
Mai mult, conform legii, anterior obținerii Ceritificatului de atestare, trebuie făcută recepția la finalizarea lucrărilor. Acest lucru se face strict în prezența proprietarilor, așa cum prevede Regulamentul de avizare, recepție și înscriere în evidențele de cadastru și carte funciară din 9.07.2014, emis prin Ordinul ANCPI 700/2014. În lipsa unei recepții finale a imobilului, nu poate fi emis niciun Certificat de atestare a edificării construcției, lucru pe care Primăria Bârnova nu a avut nicio problemă să-l facă.
Presiunile primarului asupra familiei Toma
„După episodul în care Teodor Motruc a refuzat să-i vândă casa fiului primarului Bălan, oferta acestuia din urmă fiind, pe bună dreptate, incorectă pentru vânzător, ne-am așteptat ca primarul Bălan să ne facă greutăți. Acesta ne vedea pe mine și pe soțul meu responsabili de faptul că nu am putut intermedia acea tranzacție imobiliară pe care el și fiul lui și-o doreau, noi neavând, oricum, nicio legătură cu acest lucru. Temerile noastre erau accentuate de faptul că, după acel moment, primarul Mihai Bălan, prin intermediari, ne-a transmis, mie și soțului meu, că nu vom mai construi niciodată nimic pe raza comunei Bârnova”, a mai precizat Marilisa Toma.
Familia Toma a depus plângere la DNA pe numele primarului Bălan, pentru abuz în serviciu, oferindu-le procurorilor toate detaliile privind emiterea falsului Certificat de atestare. Dosarul a fost direcționat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Iasi, care a constatat, în ciuda evidențelor, că „fapta nu există”. La fel ca în alte spețe despre care INVESTIGATORIA a scris în articolul precedent, soții Toma au contestat ordonanța de clasare, un pas viitor, dacă se va impune, fiind sesizarea instanței.
Suplimentar, Marilisa și Tudor Toma au deschis și o acțiune în instanță pentru anularea Certificatului de atestare. În dosarul aflat pe rolul Tribunalului Iași, Primăria Bârnova își asumă „greșeala” și se angajează să o îndrepte. În mai bine de doi ani, însă, acest lucru nu s-a întâmplat.
Șicanele și presiunile făcute de primăria condusă de Mihai Bălan asupra familiei Toma au fost, însă, mai multe în ultimii ani. În mai 2020, câțiva reprezentanți ai Primăriei Bârnova l-au amendat pe soțul Marilisei Toma pentru că blocul cu opt apartamente nu ar respecta autorizația de construire, având un demisol care nu se regăsește în acte.
Amenda a fost dată, însă, fără ca vreun angajat al Primăriei Bârnova să constate, la fața locului, adică acolo unde era construcția, existența sau nu a respectivului demisol. În realitate, acest demisol nu există, așa cum avea să constate, ulterior, o instanță sesizată de soții Toma, pentru a anula amenda primită.
În fața instanței, angajata din primărie care l-a amendat pe Tudor Toma pentru presupusul demisol al blocului a admis că verificările la fața locului nu au fost făcute niciodată și că amenda s-a dat „din birou”.
Pe de altă parte, este interesant și faptul că, odată ce Primăria Bârnova l-a amendat pe Tudor Toma, considerându-l proprietarul blocului, asta întărește certitudinea că instituția condusă de Mihai Bălan avea la dispoziție toate documentele necesare pentru a nu elibera, la cererea lui Emil Bejan, Certificat de atestare pe numele companiei TomBej Trust SRL, actul fiind eliberat doar la cerera și în folosul proprietarului real.
De-a lungul ultimilor doi ani, Primăria Bârnova a refuzat în repetate rânduri, fără o justificare anume, solicitarile proprietarilor blocului pentru recepția intermediară a lucrărilor, un pas legal care se poate face înainte de terminarea construcției, urmată, în mod firesc, de o recepție finală.
Marilisa Toma susține, în cadrul unei plângeri penale formulate împotriva primarului din Bârnova, că acesta refuză nejustificat să încheie procesele verbale de recepție pentru blocul de locuințe ridicat pe raza comunei și că ea crede că atitudinea lui Bălan are legătură cu influența asociatului ei, Emil Bejan:
„Am temeri din ce în ce mai întemeiate că tot acest comportament vine din influența pe care asociatul meu în societatea TomBej Trust SRL, cu care mă aflu în prezent în litigii pe mai multe cauze, o exercită la nivelul Primăriei Bârnova, mai exact al primarului. Lucru care mi-a fost confirmat verbal de Bejan Emil, care mi-a spus că «nu voi mai putea construi nimic în zona Bârnova», dar și prin adresa fără număr emisă de Primăria Bârnova (fără antet sau alte date ale primăriei), semnată de primarul Bălan, care dovedește că știa că am făcut cereri în vederea intabulării, dar decide să-mi blocheze acest lucru, fără a-mi comunica vreun motiv”.
INVESTIGATORIA l-a contactat telefonic, într-o primă etapă, pe primarul comunei Bârnova, Mihai Bălan, pentru a-l ruga să explice situațiile expuse de noi mai sus. Deși l-am informat, printr-un SMS, că dorim să aflăm și perspectiva lui asupra acuzațiilor care i se aduc, acesta a refuzat să răspundă. În consecință, pe data de 6 noiembrie, i-am trimis o solicitare în baza legii 544 privind accesul la informațiile de interes public și i-am explicat că am vrea să publicăm povestea peste două zile. Nici până astăzi, la aproape o lună de la trimiterea solicitării, publicația noastră nu a primit niciun semn din partea primarului Bălan sau a vreunui responsabil cu relațiile publice ale Primăriei Bârnova.
Detaliul-cheie care-l trădează pe Bejan
Am început acest nou episod al poveștii Marilisei Toma făcând referire la un contract de împrumut încheiat între o firmă care îi aparține exclusiv lui Emil Bejan și compania Tombej Trust SRL. L-am amintit tangențial în primul episod, dedicat în cea mai mare parte hățișurilor din justiție al acestei povești.
Acest contract de împrumut este, însă, tocmai detaliul care pune lupa pe „Afacerea Blocul” gândită de Emil Bejan.
Astfel, în ultima zi a anului 2021, la doar trei săptămâni după ce Bejan a modificat fraudulos Actul Constitutiv al firmei TomBej Trust, cu „sprijinul” unei angajate a Registrului Comerțului Iași, Nicoleta Bența, Rokeb Global SRL împrumută TomBej Trust SRL cu suma de 600.000 de lei, printr-un contract notarial despre care precizam, anterior, că a fost parafat în mod suspect, fără toate actele necesare la bază.
Banii nu erau necesari companiei TomBej Trust SRL, care nu mai investea nimic la acel moment și nici nu avea datorii, însă nu banii erau, în realitate, miza lui Bejan. Ci toate bunurile firmei, prezente și viitoare, ale TomBej Trust SRL. Deci, inclusiv blocul cu opt apartamente.
Contractul, încheiat pentru o perioadă de 25 de zile, prevedea ca TomBej Trust SRL să plătească dobândă către Rokeb Global SRL. Împrumutul era garantat cu toate bunurile mobile și imobile, prezente și viitoare, ale SC TomBej Trust SRL, care ar fi fost luate de Rokeb Global SRL în cazul nerestituirii la timp a împrumutului.
„Împrumutătorul va putea trece la executarea sa silită, în temeiul prezentului contract, asupra bunurilor sale proprii mobile și imobile, prezente și viitoare”, se arată în contractual de împrumut.
Ce înseamnă asta?
Calculele lui Emil Bejan vizau, de fapt, „bunurile viitoare” ale firmei, adică blocul cu opt apartamente care ar fi urmat să intre în proprietatea companiei TomBej Trust SRL, în baza antecontractului încheiat inițial cu familia Toma. Mai departe, schema financiară ar fi fost simplă:
Pasul 1: Rămas singur administrator al TomBej Trust SRL, după schema de la ORC Iași, Emil Bejan putea decide să nu achite la timp împrumutul, luat pentru o perioadă de 25 de zile, către firma Rokeb Global SRL.
Pasul 2: Emil Bejan, de data aceasta în calitate de unic administrator al Rokeb Global SRL, trecea la executarea TomBej Trust SRL, unde tot el rămăsese administrator (deci nici nu putea avea opoziție – n.r.), pentru nerestituirea împrumutului.
Pasul 3: Odată cu executarea TomBej Trust SRL, Bejan ar fi putut lua, prin Rokeb Global SRL, blocul cu opt aprtamente. Asta dacă toate calculele lui se aliniau, inclusiv preluarea, în baza antecontractului din 2018, a construcției cu opt apartamente.
Pasul 4: Bejan devenea unic proprietar, prin firma lui Rokeb Global SRL, cu doar 600.000 de lei (150.000 de euro), al blocul în valoare de 1 milion de euro din Bârnova.
Pasul 5: Împiedicat de demersurile la parchet și în instanță ale Marilisei Toma, dar mai ales de faptul că aceasta și soțul ei, văzând demersurile nelegale făcute de Bejan în firmă, au decis să nu mai dea curs antecontractului prin care TomBej Trust SRL prelua proiectul imobiliar, Emil Bejan își returnează, chiar cu surplus, în perioada următoare, cei 600.000 de lei.
Toate acestea au fost făcute fără știrea, voința și semnătura asociatei și administratorului Marilisa Toma. Aceasta din urmă s-a văzut, deodată, pusă în fața unui fapt împlinit, anume că societatea la care deține 50% din acțiuni și la care este administrator a fost îndatorată, cu dobândă, cu o sumă foarte mare firmei deținute integral de Emil Bejan, iar toate bunurile din firma ei, inclusiv cele viitoare, au fost puse gaj.
Contactat de INVESTIGATORIA, Bejan a explicat acest împrumut la care a angajat unilateral compania deținută 50%-50% cu Marilisa Toma, prin faptul că ar fi vrut să-și protejeze banii personali: „E super simplu de ce am făcut asta, doamnă! În primul rând, faptele astea au fost cercetate în cadrul unui dosar penal care a fost clasat. Deja au cercetat procurorii și s-a clasat. În plus, arăt că banii cu care eu am creditat TomBej Trust n-au mai putut fi returnați de TomBej Trust, pentru că Toma Marilisa a furat blocul cu tot cu investiție (nu există niciun document pe care Emil Bejan să-l prezinte referitor la furtul pe care-l invocă – n.r.). Eu ce trebuia să fac? Trebuia să-mi dau în judecată propria societate ca să-mi recuperez banii? Am preferat, ca să nu se prescrie creditele, să fac o novație, adică societatea TomBej nu a fost prejudiciată cu nimic. S-a schimbat creditorul, asta e tot!”.
După o perioadă de câteva săptămâni de la această discuție cu jurnaliștii INVESTIGATORIA, Emil Bejan a revenit către aceștia și i-a sfătuit să șteargă din site prima parte a investigației, folosind, însă, tot argumente nefondate: „Ca sfat, puteți șterge articolul. E tangent la realitate. Vă discreditați singuri. E contrar la toate hotărârile judecătorești”.
De cealaltă parte, Marilisa Toma spune că lupta ei continuă în instanțele de judecată, în ciuda nenumăratelor piedici și provocări.
INVESTIGATORIA va prezenta, într-un episod viitor, stadiul principalelor demersuri făcute la parchet și în instanță de ieșancă. Una dintre victoriile pe care aceasta le-a obținut recent, de la publicarea primei noastre anchete și până acum, este o decizie definitivă a instanței prin care a reușit să-i revoce mandatul de administrator al TomBej Trust SRL lui Emil Bejan. Chiar și cu o hotărâre definitivă a judecătorilor, angajații Oficiului Registrului Comerțului Iași refuză, de câteva săptămâni, să facă modificările necesare în documentele TomBej SRL.
Povestea de față, adică a unui stat român care se împiedică în incompetența și reaua-credință a unor funcționari publici, merge, din păcate, mai departe.
