joi, iulie 25, 2024

PUNEM REALITATEA SUB LUPĂ

AcasăInvestigațiiSingură împotriva Statului. Cazul Marilisei Toma, căreia i-a fost furată afacerea într-o...

Singură împotriva Statului. Cazul Marilisei Toma, căreia i-a fost furată afacerea într-o zi

Într-o zi, Marilisei Toma i s-a furat afacerea. Asociatul ei, alături de care, legal, avea drepturi egale în firmă, a reușit, printr-o serie de falsuri girate inclusiv de funcționari ai statului român, să o scoată peste noapte din propria afacere. Miza: toate bunurile companiei. Cel mai important dintre bunuri, un bloc cochet într-o zonă bună a Iașului, care bate spre un milion de euro. Femeia a aflat întâmplător că nu mai are acces la conturile, la veniturile și cheltuielile companiei, la banii investiți, la contractele care se semnau, la angajamentele firmei. La nimic. Așa a început totul. Ca o aberație. Treptat. INVESTIGATORIA prezintă astăzi povestea mizei mai mici, o casă de aproximativ 80.000 de euro, afacere pe care asociatul Marilisei Toma, Emil Bejan, a pariat totul, jucând pe degete instituțiile statului.

Ce a urmat este, pur și simplu, România. Acest stat-zombie în care „toți știu”, dar „toți se acoperă”. Un stat în care aproape nu există zi fără să vedem cu ochii noștri iadul. Vedem corupția, incompetența, indiferența. Vedem, aproape ca pe ceva banal, tradiționalul sistem de pile și relații. Fie că vorbim despre cazuri de vârstnici bătuți și uciși în azile, fie despre gravide lăsate să moară în chinuri în spitale ori nevoite să nască pe trotuar. Fie despre șoferi drogați, ocrotiți de polițiști și lăsați să omoare oameni pe stradă. Fie despre firme dubioase controlate de baroni politici și păsuite de oamenii legii până la momentul în care acestea explodează. La propriu. Explodează și ne ucid.


Povestea Marilisei Toma vine de la Iași. Rețeta folosită pare simplă, în cazul ei, dacă urmărim firul documentelor, dar nu ar fi fost niciodată posibilă fără aportul decisiv al unor angajați ai statului român. Adică tocmai a celor pe care îi plătim să aplice legea, și nu să închidă ochii la infracțiuni.

În cazul nostru, faptele și personajele poveștii arată, pe scurt, așa: să presupunem că ești om de afaceri, fără „propteli” la nivel înalt, deții o firmă cu un asociat, aveți drepturi egale, iar partenerul tău face, pe ascuns, un înscris fals. Și duce acel document fals la Registrul Comerțului, unde funcționarul nu-i verifică actele, interpretează legea greșit și îi înscrie falsul în sistemul informatic al instituției. Consecința? Într-o singură zi, ești tras pe tușă, ilegal, din propria ta firmă.

Mai departe, inclusiv în ciuda unei hotărâri definitive a instanței, partenerul tău de business continuă seria falsurilor și a infracțiunilor, folosindu-se de un procuror pentru care pare că nu există capitolul „Infracțiuni de fals” din Codul Penal și de o notăriță-vedetă, care parafează falsuri, care „omite” să ceară documente, invocând greșit legea, dar care oferă explicații precum că clienții „au insistat”. 

Pare complicat? La Iași, deloc! Mai ales când miza o reprezintă bunuri de peste un milion de euro.

Dar să vedem faptele.


Pasul I. Falsificarea unor hotărâri AGA

Suntem în anul 2018: Marilisa Toma și soțul ei își făceau planuri să dezvolte un proiect imobiliar. Aveau o prietenie de familie cu Emil Bejan, un mic afacerist local din Iași, și, discutând cu acesta despre planurile lor de business, decid să înființeze împreună o firmă.

Astfel, în aprilie 2018, Marilisa Toma și Emil Bejan au devenit asociați cu cote de participație egală (50% – 50%) în compania TomBej Trust SRL, cu sediul în Iași. Un lucru foarte important stabilit încă de la început de cei doi acționari, prin actele prin care a fost înființată compania: atât Toma, cât și Bejan erau administratori cu drepturi egale în firmă, astfel că niciun act, contract, nicio plată, niciun fel de investiții, nicio vânzare a unui bun al societății sau orice alte angajamente în numele companiei nu puteau fi decise doar de o singură parte, ci numai prin unanimitate de voturi în Adunarea Generală a Acționarilor (AGA).

Business-ul bazat pe bună-credință și pe înțelegere a mers pentru scurt timp, deoarece, chiar din anul următor, 2019, Emil Bejan a început să se comporte „ciudat”, așa cum susține ieșeanca, având mai multe încercări de a decide, unilateral, în privința activității firmei.

Lovindu-se de refuzul Marilisei Toma de a desfășura anumite acțiuni în companie, Bejan pare că a pus la cale un adevărat plan mafiot, bazat pe întocmirea unor falsuri în acte, plan prin intermediul căruia, la final, să ajungă la miza sa reală: retragerea calității de administrator a parteneri de afaceri și preluarea, de unul singur, a controlului asupra TomBej Trust SRL.

Emil Bejan

Astfel, în 31.08.2020, Emil Bejan face primul pas concret din planul său ilicit și emite o falsă hotărâre AGA prin care ia decizii cu privire la activitatea societății, contrar Actului Constitutiv al firmei, care stipulează unanimitate în luarea deciziilor. Hotărârea nu i-a comunicat-o celuilalt asociat / administrator, respectiv Marilisei Toma, ci a păstrat-o secretă și a înscris-o în Monitorul Oficial, pentru a-i da o aparență de legalitate.

Apoi, a început să folosească hotărârea AGA în diverse demersuri despre care Toma avea să afle, treptat, în perioada următoare. Printre deciziile luate în respectiva Hotărâre AGA au fost deschiderea unui nou cont bancar al firmei, pe care Bejan s-a numit unic titular, și angajarea unui anumit avocat, în baza unui contract cel puțin straniu.

Încurajat, probabil, de faptul că demersul i-a reușit și că poate face singur, ilegal, acțiuni în numele companiei, Bejan și-a dus planul mai departe. De data aceasta, ținta era eliminarea Marilisei Toma din administrarea firmei. În 7 decembrie 2021, acesta a convocat o ședință AGA la care a participat și Marilisa Toma, însoțită de un executor judecătoresc care a întocmit un proces verbal cu privire la cele discutate și stabilite în ședință.

Contrar respectivului proces verbal care atesta cu exactitate deciziile luate în AGA, Emil Bejan a întocmit, după încheierea întâlnirii, un așa-zis document, pe care îl intitulează Hotararea AGA din 7.12.2021, prin care decide, ilegal și de unul singur, la fel ca în cazul AGA din 2020, cu totul altceva decât cele discutate în ședință. În dreptul semnăturii Marilisei Toma, precizează, tot în fals, că aceasta, care nici măcar nu era de față la acel moment, ar fi refuzat să semneze documentul.

Ce a decis, de data aceasta, Emil Bejan? Încetarea de drept a mandatului de administrator al Marilisei Toma, invocând, în mod greșit, Articolul 155 (4) din Legea 31/1990 privind societățile comerciale. Acest articol de lege prevede, la aliniatul 4, următoarele: „Dacă adunarea generală decide să pornească acţiune în răspundere contra administratorilor, respectiv a membrilor directoratului, mandatul acestora încetează de drept de la data adoptării hotărârii şi adunarea generală, respectiv consiliul de supraveghere, va proceda la înlocuirea lor”.


Pasul II. Când legea e interpretată după ureche

Există, însă, o problemă. Articolul 155 din Legea 31/1990, invocat de Emil Bejan în hotărârea AGA din 7.12.2021, prin care, unilateral, îi revoca mandatul celuilalt administrator, Marilisa Toma, se aplică exclusiv societăților pe acțiuni, nu și societăților comerciale cu răspunde limitată, așa cum este cazul TomBej Trust SRL.

Acest lucru reiese chiar din legea invocată de Emil Bejan, actul normativ incluzând Articolul 155 în cadrul Capitolului IV, intitulat „Societățile pe acțiuni”. Mai exact, acest Art. 155 nu putea fi aplicat de Bejan, conform legii, unui S.R.L., cum era firma sa, TomBej Trust SRL, ci doar unui S.A., adică o societate pe acțiuni.

De altfel, Tribunalul Iași a reținut, în una dintre cauzele civile Marilisa Toma vs. Emil Bejan, privind suspendarea AGA din 07.12.2021 de revocare a mandatului primului administrator, prin sentința nr. 79/2023/CIV, că „în mod neechivoc și necircumstanțiat, la art 197, alin.4 din L 31/1990, lege specială, dispozițiile privitoare la administrarea societăților pe acțiuni, care le include pe cele de la art. 155, nu sunt aplicabile societăților cu răspundere limitată”.

Pe de altă parte, în 14 aprilie 2022, Tribunalul Iași se pronunță ca primă instanță, într-un alt dosar civil, în cazul hotărâri AGA falsificate în 7.12.2021, cauză deschisă de Marilisa Toma, și dispune „suspendarea executării hotărârii AGA a SC TomBej Trust SRL din 07.12.2021 până la soluționarea cererii de chemare în judecată, având ca obiect anularea AGA din 07.12.2021, care face obiectul dosarului nr.6881/99/2021, aflat pe rolul Tribunalului Iași.” Hotărârea Tribunalului Iași rămâne definitivă, prin decizia nr. 336 din 27.07.2022 a Curții de Apel Iași.

Cea de-a doua hotărâre AGA falsificată este înregistrată de Emil Bejan, în aceeași zi, la Oficiul Registrului Comerțului Iași, în absența partenerei sale de afaceri. Consecința: Marilisa Toma a pierdut, fără să știe, în 7.12.2021, calitatea de administrator al firmei ei, unic administrator rămânând Emil Bejan.

Cum a fost posibilă înregistrarea de către un funcționar public angajat într-o instituție a statului român, în cazul de față Oficiul Registrului Comerțului (ORC) Iași, a unui document fals, care a schimbat modul de funcționare a firmei TomBej Impex SRL?

Chiar și în condițiile modificării abuzive a Actului Constitutiv al SC TomBej Trust SRL prin care Emil Bejan s-a autonumit unic administrator, societatea funcționează exclusiv în baza hotărârii Adunării Generale a Asociaților, luate cu unanimitate de voturi de cei doi asociați, Toma și Bejan.

Nimeni, însă, de la ORC Iași, bancă și până la parchet nu a ținut cont de acest „detaliu” al administrarii societății. Conform Actului Constitutiv al TomBej Impex SRL, Cap. VI. Administrarea societății, Art. 6.4, „reprezentarea și administrarea societății comerciale se realizează de către administrator în limitele competenței stabilite prin Adunarea Generala a Asociatilor în acord cu dispozițiile Legii nr.31/1990 – privind socitățile comerciale, republicată, cu modificarile și completările ulterioare”.

L-am contactat pe Emil Bejan, pentru a-l întreba despre felul în care i-a venit ideea de a o elimina pe asociata lui din poziția de administrator al TomBej Trust SRL, fapt care a ținut-o pe Marilisa Toma departe de tranzacțiile firmei, de împrumuturile, angajamentele și contractele făcute.

Bejan susține că legalitatea acțiunii lui nu stă neapărat în lege, ci invocă Actul Constitutiv al societății care, însă, sub nicio formă, nu poate înlocui o lege a statului român. În logica aceasta, orice persoană care are o firmă ar putea, în Actul Constitutuiv al societății, să menționeze că poate face trafic de droguri, iar acest lucru să-i dea, ceea ce ar fi absurd, putere asupra legislației penale care pedepsește astfel de fapte.

„Doamnă, hai să punctăm scurt, scurt, scurt, că vorba lungă e sărăcia omului. Având în vedere legea societăților din 1990, s-a procedat legal. Articolul 155 se aplică societăților pe acțiuni, dar conform Codului Civil, la art. 220, alin 4 din Codul Civil, se aplică la toate tipurile de societăți, inclusiv la SRL-uri. Iar în Actul Constitutiv al societății, am hotărât, cu putere de lege, ca Codul Civil să se completeze cu Actul Constitutiv. Deci, în cazul nostru, 100% se aplică articolul 155 din Legea societăților, pentru că așa au hotărât asociații în Actul Constitutiv. Marilisa Toma este o mincinoasă și o hoață”, a declarat Emil Bejan.

Totuși, Art. 220 (4) din Codul civil invocat de Emil Bejan face referire la cu totul altceva, și anume la „răspunderea membrilor organelor persoanei juridice”, nu la încetarea de drept a mandatului administratorului, așa cum e prevăzut în Art. 155 (4), prin care bărbatul a emis falsa hotărâre AGA de revocare a Marilisei Toma.

În același timp, așa cum și spun magistrații Tribunalului Iași în una dintre spețele civile Toma versus Bejan, Legea 31/1990 privind societățile comerciale este o legele specială. Asta înseamnă că, raportat la principiile de drept, o lege specială nu se supune niciodată unei legislații generale, cum este Codul civil. Mai mult, pe lângă Tribunalul Iași, și Corpul de Control al ministrului Justiției au arătat că invocarea Art. 155 (4) în încetarea mandatului administratorului Marilisa Toma și în modificarea Actului Constitutiv al firmei la ORC Iași este nelegală, deoarece legea invocată în AGA este aplicabilă doar SA-urilor, nu și SRL-urilor.


Pasul III. Funcționarul „indisciplinat” de la Registrul Comerțului

Pentru cei care nu cunosc regulile ce țin de funcționarea unei companii, trebuie spus că, atunci când o firmă este deținută în parteneriat de două persoane, orice modificare a structurii de conducere a acesteia, de exemplu a administratorului, nu se poate face fără semnătura ambilor asociați. La asta se adaugă o verificare riguroasă făcută de reprezentantul Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC), în privința actelor depuse în acest sens.

În cazul nostru, însă, avem de-a face cu cel puțin patru derapaje ale Nicoletei Bența, angajata ORC Iași care, prin modificările făcute în actele TomBej Trust SRL, în baza hotărârii AGA false prezentate de Emil Bejan, i-a fost revocat mandatul de administrator al celuilalt asociat:

  1. Marilisa Toma nu era prezentă fizic (sau măcar printr-o persoană desemnată) la sediul ORC Iași, alături de asociatul ei, Emil Bejan, atunci când Nicoleta Bența a făcut modificările în actele privind conducerea TomBej Trust SRL;
  2. Reprezentanta ORC Iași a avut în față inclusiv procesul verbal întocmit de executorul judecătoresc, în care era prezentată o cu totul altă realitate a faptelor discutate în ședința AGA față de cele invocate în documentul intitulat Hotararea AGA din 7.12.2021, prezentat la ghișeu de Emil Bejan. Angajata Registrului nu a verificat, însă, documentele;
  3. Hotararea AGA prezentată de Emil Bejan avea mențiunea falsă că Toma Marilisa „refuza să semneze”, lucru care ar fi putut fi verificat simplu dacă angajata ORC Iași, Nicoleta Bența, ar fi citit, în paralel, și procesul verbal al ședinței AGA din 7.12.2021;
  4. Articolul de lege pe care și-a întemeiat Emil Bejan decizia de revocare a mandatului administratorului Marilisa Toma, respectiv Art. 155 din Legea 31/1990, nu se aplica societăților comerciale cu răspundere limitată, ci doar SA-urilor, așa cum am explicat anterior. Și acest lucru putea fi verificat simplu dacă Nicoleta Bența ar fi știut legea-cheie a societăților comerciale, în baza căreia își desfășoara activitatea instituția la care este angajată, sau dacă, cel puțin, ar fi verificat-o atent înainte de înregistrarea actelor care au dus la revocarea, nelegală, a mandatului de administrator al Marilisei Toma.

Toate aceste fapte bizare și documente false au dus, în ultimii ani, la un întreg șir de abateri de la lege și de aberații girate și de alți angajați ai statului român, în folosul lui Emil Bejan.

Să le luăm pe rând.

Marilisa Toma avea să afle total întâmplător de faptul că nu mai era administrator al firmei ei, după ce a încercat să aibă acces la situația conturilor bancare ale companiei. Văzând că îi e blocat accesul, merge pe fir și află despre modificările făcute de Emil Bejan la ORC Iași.

Trimite imediat o sesizare către conducerea Oficiului Registrului Comerțului Iași, la care primește un răspuns aiuritor: reprezentantul ONRC „nu are obligația să verifice documentele”, iar răspunderea pentru actele depuse este stric a celui care le depune. Cu alte cuvinte, funcționarii ONRC ar avea doar rolul de a primi și de a înregistra niște documente, așa cum le parvin și, fără să verifice nimic, pot recurge la orice modificare în structura oricăror societăți comerciale din România.

„În fața unui astfel de răspuns primit de la directorul ORC Iași, care m-a lăsat perplexă, afându-mă și în situația halucinantă de a nu mai fi, peste noapte, administratorul firmei mele, am înaintat un memoriu către Ministerul Justiției, în care am explicat ceea ce mi s-a întâmplat”, arată Marilisa Toma.

În primăvara anului 2022, a venit răspunsul Ministerului Justiției, după un control efectuat de inspectorii Direcției Corpului de Control al ministerului la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Iași și la Biroul Executorului Judecătoresc Ionuț Hitruc. Acesta din urmă este executorul judecătoresc care, în data de 7 decembrie 2021, a întocmit procesul verbal real al ședinței AGA a TomBej Trust SRL.

În răspunsul Ministerului se vorbește despre „gravitatea deficiențelor constatate în privința modului de soluționare a cererii de înregistrare în Registrul Comerțului nr. 123685/2021, ce a avut ca obiect înregistrarea mențiunilor referitoare la administrator, respectiv, la act constitutiv actualizat privind societatea TomBej Trust SRL”.

În acest sens, ministrul Justiției a dispus, în cazul respectiv, desemnarea unei comisii care urma să efectueze cercetarea disciplinară a Nicoletei Bența, pentru „îndeplinirea în mod defectuos a atribuțiilor de serviciu în legătură cu soluționarea cererii de înregistrare și aplicarea unei sancțiuni disciplinare corespunzătoare gravității deficiențelor constatate”.


Pasul IV. Aberația „viața profesională e viață privată”

INVESTIGATORIA a transmis o solicitare către ONRC, pentru a ne fi comunicate măsurile luate în cazul angajatei Nicoleta Bența, după cercetarea ei disciplinară. Răspunsul venit din partea ONRC este cel puțin hilar, dacă nu revoltător, invocându-se faptul că astfel de date nu sunt publice și că viața profesională a angajaților instituției este, de fapt, viață privată. Cu alte cuvinte, pentru ONRC, activitatea la serviciu a angajaților, realizată într-o instituție a statului român și plătită din bani publici, precum și eventualele măsuri legale care se iau față de unii salariați care nu își îndeplinesc sarcinile de serviciu țin strict de viața privată a acestora.

„Raportat la dispozițiile legale, facem precizarea că datele cu caracter personal includ informațiile referitoare la viața privată a unei persoane, unde se încadrează și activitățile profesionale, precum și informațiile referitoare la viața publică a acesteia”, se arată în răspunsul ONRC.

Comparativ, pentru o înțelegere mai clară a explicației aberante oferite de ONRC, vom da exemplul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), forul cel mai înalt de conducere a sistemului judiciar din România. Instituția a transmis public de mai multe ori măsurile pe care Secția pentru procurori și cea pentru judecători le iau împotriva unor magistrați găsiți vinovați de săvârșirea unor abateri disciplinare.

Informarea publică vine cu toate detaliile aferente, de la numele magistratului vizat de sancțiune până la tipul abaterilor disciplinare, invocându-se articolele de lege în care sunt încadrate acestea, precum și măsurile concrete dispuse de CSM. Așadar, practica Consiliului Superior al Magistraturii, care poate fi consultată la liber în diverse surse publice, este la polul opus față de cea a ONRC. 

Pe de altă parte, am încercat să aflăm explicația Nicoletei Bența, care a acceptat să facă modificări în structura SC TomBej Trust SRL, în baza unor falsuri, iar un posibil răspuns l-am găsit în declarația pe care aceasta a dat-o la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași, unde Marilisa Toma i-a făcut plângere.

În cursul audierii sale la parchet, Nicoleta Bența a susținut: „Am procedat la verificarea înscrisurilor atașate. Astfel, am efectuat verificarea de pe telefonul personal, deoarece nu aveam acces la internet în cadrul ORC, și am constatat existența dosarului privind atragerea răspunderii personale a administratorului al cărui mandat a încetat de drept, motiv pentru care am emis rezoluția de admitere a cererii astfel cum a fost formulată. Am considerat potrivit articolului 155 din Legea 31/1990 și Codului civil faptul că dispozițiile enumerate sunt aplicabile și societăților cu răspundere limitată, nu doar celor pe acțiuni, mai mult de atât, la nivel național, nu este o practică unitară prin care să se stabilească dacă dispozițiile prezentate mai sus se aplică exclusiv societăților pe acțiuni”.

Înțelegem, așadar, că Nicoleta Bența, aflată în plină activitate la serviciu, a făcut un research pe internet, de pe telefonul personal, și a concluzionat, în ciuda prevederilor clare ale legii, că articol 155 li se aplică și societăților cu răspundere limitată, gândindu-se că „nu există practică unitară la nivel național”. Asta deși, așa cum arătam anterior și cum admitea și Tribunalul Iași, Legea 31/1990 privind activitatea societăților comerciale include Art. 155 în secțiunea dedicată doar societăților pe acțiuni, nu și SRL-urilor. Nu știm la ce se referea Bența atunci când invoca, în declarația dată în fața procurorilor, lipsa unei „practici unitare la nivel național”, însă nicio practică sau înțelegere de orice tip nu ar putea fi mai presus de o lege.

În ciuda refuzului ONRC de a comunica sancțiunea pe care a primit-o Nicoleta Bența, am găsit răspunsul într-o ordonanță din 18.09.2023, semnată de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași, unde au fost făcute cercetările care o vizau și pe angajata ONRC, în baza unei plângeri penale a Marilisei Toma.

În această ordonanță se precizează, între altele: „Nicoleta Bența a fost cercetată disciplinar, dispunându-se sancționarea acesteia cu reținerea din salariu a unui procent de 5%, pentru o lună. În urma contestării deciziei de sancționare, Tribunalul Iași a admis în parte contestația formulată de Bența Nicoleta în contradictoriu cu Oficiul Național al Registrului Comerțului și a dispus înlocuirea sancțiunii reducerii salariului de bază, pe o perioadă de o lună, cu 5% cu sancțiunea «avertisment scris»”.

Așadar, pentru înregistrarea unor documente false, neverificarea actelor, încălcarea legii și modificarea, în baza unor falsuri, a structurii de conducere a companiei TomBej Trust SRL, cu consecințe grave asupra Marilisei Toma și a funcționării firmei TomBej Trust SRL, Sistemul a avut grijă, și de data aceasta, să-și proteje unul dintre pioni, ștergând-i Nicoletei Bența chiar și infima sancțiune financiară pe care o primise.  


Pasul V. Bunuri și bani „scurși” din firmă de Bejan

Scoaterea Marilisei Toma din administrarea firmei, cu sprijinul vădit al ORC Iași, a fost un pas esențial pentru ca Emil Bejan să-și ducă la îndeplinire un alt plan din care aveau să-i iasă, tot ilegal, câștiguri personale semnificative de pe urma TomBej Trust SRL. Astfel, în aprilie 2022, Emil Bejan a reușit să „rupă” din firma pe care o deține cu Marilisa Toma un bun imobil (casă de locuit și teren), parte a investițiilor companiei, bun pe care a decis să-l cumpere și să îl vândă imediat, într-o singură zi, fără acordul asociatei lui, care să se regăsească, în mod legal, într-o hotărâre AGA a societății, și fără ca măcar aceasta să fi știut.

Urmează un nou șir de ilegalități, pornite de la „greșeala” angajatei ORC Iași și duse mai departe cu „binecuvântarea” unui procuror și a unui notar.

Astfel, în anul 2018, după înființarea TomBej Trust SRL, cei doi asociați au decis, să cumpere, în numele firmei, de la soții Teodor și Alina Veronica Motruc, un teren în suprafață de 400 mp și o casă de locuit de 150 mp, în localitatea Bârnova, județul Iași. Prețul: 82.000 de euro. Pentru această achiziție, societatea se obliga, printr-un antecontract de vânzare-cumpărare, să achite, pe lângă un avans, o rată lunară de 1.000 de euro, pentru o perioadă de 72 de luni.

În 2018, în momentul în care Marilisa Toma și Emil Bejan au decis de comun acord achiziționarea imobilului, a fost adoptată o hotărâre AGA în acest sens. Această hotărâre AGA prevedea și că singura persoană desemnată să reprezinte TomBej Trust SRL și să ducă la îndeplinire semnarea efectivă a contractului de vânzare-cumpărare a casei și terenului, la data finalizării plății ratelor, era Marilisa Toma.

După ce compania a început achitarea ratelor lunare, a apărut în același an, 2018, oportunitatea de a vinde imobilul, tot cu plata în rate. Cei doi asociați au decis de comun acord ca proprietatea să-i fie promisă, printr-un antecontract de vânzare-cumpărare, unei anume Oana Butnaru. Aceasta se obliga să cumpere imobilul cu 130.000 de euro, bani care, conform antecontractului, urma să fie achitați, în rate, până în anul 2029. După semnarea documentelor, însă, au apărut și problemele, din cauză că Oana Butnaru nu și-a plătit ratele la timp.

„La acel moment, nu am inițiat niciun fel de demers legal împotriva acesteia, întrucât apreciam, în mod naiv, că ea și soțul ei, cu care avusesem multe discuții înainte, se aflau într-o situație financiară dificilă. Ne bazam pe promisiunile lor că vor reuși să-și achite datoriile, dar realitatea era alta și aveam să o înțeleg și eu, în următoarele luni, punând cap la cap informațiile”, arată Marilisa Toma.

Aceasta mai subliniază că„Oana Butnaru, titulara antecontractului de vânzare-cumpărare, împreună cu soțul ei, a făcut o înțelegere paralelă frauduloasă cu asociatul meu, Emil Bejan. Ajungând, în final, cu această problemă în instanță, am avut bănuiala, care ulterior mi s-a și confirmat, că între Emil Bejan, Oana Butnaru și soțul acesteia a existat o înțelegere secretă, distinctă, frauduloasă, având ca scop scoaterea acelui imobil din societatea TomBej Trust SRL, prin fraudarea companiei. Am adus la cunoștința organelor de anchetă faptul că, în cadrul unei ședințe AGA din data de 25.01.2021, discutând cu asociatul meu, Emil Bejan, despre situația antecontractului încheiat cu Butnaru Oana, am aflat de la acesta că el a încasat personal și în numele societății suma de 15.000 de euro în cash, în data de 27.02.2020”.  

Acest lucru apare menționat și într-un e-mail trimis Marilisei Toma de către Emil Bejan, în data de 25 ianuarie 2021, adică la aproape un an de când primise de la Ionuț Butnaru cei 15.000 de euro, în baza unei așa-zise chitanțe de mână: „Bună. Ți-am trimis chitanța de mână care confirmă că am încasat 15.000 de euro de la familia Butnaru și aștept un punct de vedere oficial”.

Aici apare, așa cum susține Marilisa Toma, înțelegerea paralelă frauduloasă dintre Emil Bejan și soții Butnaru: „În 27 februarie 2020, acasă la mine au venit Emil Bejan și Ionuț Butnaru. Eu nu am fost prezentă la acea discuție, participând doar soțul meu, care, însă, nu a avut niciodată și nici nu are vreo calitate în firma TomBej Trust SRL”.

La acea întâlnire, Bejan i-ar fi solicitat soțului Marilisei Toma ca, doar în calitatea de martor pe care ar fi putut să o aibă, să semneze alături de el o hârtie scrisă de mână de Emil Bejan, și nu o chitanță sau orice altfel de act din partea TomBej SRL. În hârtie era menționat că Bejan, din partea TomBej SRL, a primit banii ca „avans casă”.

„După acest moment, Emil Bejan, care a luat și toți banii, susținând că sunt ai firmei, și Ionuț Butnaru au plecat de la noi de acasă. Atât eu, cât și soțul meu i-am spus lui Emil Bejan, în repetate rânduri, că dacă a luat acei bani de la Butnaru, ca avans pentru casă, atunci să-i vireze în conturile companiei, cum este legal. Banii nu au ajuns niciodată în firmă, iar acea hârtie de mână nu poate fi înregistrată contabil în companie, pentru că nu este un act contabil. Răspunsurile primite din partea lui Emil Bejan au fost că el a băgat bani în firmă, prin urmare, poate reține suma personal, deși banii unei firme nu sunt, conform legii, banii persoanelor fizice care dețin acea firmă. Ulterior, așa cum avea să aflăm, Bejan a declarat în instanță că cei 15.000 de euro i-a restituit tot el, a doua zi, Alinei Butnaru”, mai arată Marilisa Toma.

Speța aceasta se judecă în instanță, după ce Toma a deschis un proces civil prin care asociatul Emil Bejan să fie exclus din firmă,pe motiv că acesta ar fi acționat împotriva intereselor companiei. Procesul este încă pe rol.

Deși ar fi solicitat în mod constant efectuarea unui audit financiar și diferite documente contabile, ieșeanca mărturisește că, din momentul în care Emil Bejan i-a revocat unilateral și ilegal mandatul de administrator al firmei, devenind el unic administrator, nu a mai avut acces la actele societății.

La fel cum nu a mai avut acces nici la conturile firmei, după ce Emil Bejan, folosindu-se de documentele modificate de ORC Iași, a notificat băncile cu care colaborau asupra faptului că Marilisa Toma nu mai este administrator al TomBej Trust SRL. În consecință, a cerut și a obținut, tot în mod fraudulos, „decuplarea” acesteia de la conturile firmei. Astfel, Marilisa Toma nu putea verifica nici măcar banii pe care ea, ca asociat, îi depunea lunar, în nume personal, în conturile firmei, ca aport pentru anumite investiții la care se angajase.

Pe de altă parte, apărarea lui Bejan, în cazul celor 15.000 de euro, este cel puțin neclară. Bărbatul a susținut în instanță că ar fi înapoiat, a doua zi, suma Oanei Bejan. Aceasta, la rândul ei, chemată ca martor în instanță și amendată pentru că, timp de mai multe ori, a refuzat prezența la proces, a declarat, într-un final, că a primit banii de la Bejan. La fel, printr-o declarație notarială semnată de soții Oana și Ionuț Butnaru, depusă la dosar, ambii susțin același lucru, că au primit banii înapoi de la Emil Bejan.  

Deși nu există vreo dovadă juridică sau contabilă că această restituire a banilor s-ar fi întâmplat efectiv, Oana Butnaru a continuat să solicite firmei TomBej Trust SRL, timp de un an și jumătate, reducerea debitului rămas de achitat, în valoare de 15.000 de euro.

Apare, astfel, întrebarea legitimă: dacă Emil Bejan susține că i-a restituit cei 15.000 de euro, a doua zi, Oanei Butnaru, fapt confirmat de aceasta în instanță, de ce niciunul dintre cei doi nu a menționat acest lucru, timp de mai bine de un an, timp în care Oana Bejan a continuat să facă solicitări către administratorul Emil Bejan, prin care cerea, și i se accepta, regularizarea cu respectiva sumă de 15.000 de euro?  

Pentru a lămuri situația, publicația noastră l-a contactat pe Emil Bejan, pentru a afla de la acesta ce s-a întâmplat cu cei 15.000 de euro. „În primul rând, chitanța de mână este semnată de soțul doamnei Marilisa și există și o înregistrare audio, pe care v-o pot pune la dispoziție integral, în care Toma Marilisa recunoaște că a halit 7.500 de euro în buzunarul ei, din ăștia 15.000 de euro. Doamnă, este o înregistrare audio, în care Toma recunoaște că a luat 7.500 din ăștia 15.000. Iar colac peste pupăză, dacă dați un search pe Google, ăștia sunt specialiști la evaziune fiscală, doamnă!

Înregistrarea audio pusă la dispoziție de Emil Bejan nu este una „integrală”, așa cum spunea, ci doar un fragment de 30 de secunde „rupt” din ceea ce pare a fi o discuție mai largă între cei doi asociați. Fragmentul pară să facă parte dintr-o discuție în care cei doi discutau despre împărțirea banilor, însă doar în eventualitatea în care Bejan ar fi pus în conturile firmei suma de 15.000 de euro. Ceea ce nu s-a întâmplat, așa cum singur avea să recunoască în fața instanței.

L-am întrerupt pe Emil Bejan în punctul acesta al discuției, pentru a înțelege de ce a decis să se asocieze într-o firmă cu niște oameni care aveau, după spusele lui, o reputație proastă. Răspunsul lui Bejan se rezumă la o sumă de acuzații și jigniri la adresa familiei Toma, despre care spune că l-a păcălit, declarându-se o victimă a lor. Niciun document sau orice alt act care să aibă legătură cu povestea de față nu au fost invocate sau puse la dispoziție de Emil Bejan redacției INVESTIGATORIA:  

Acum vă explic, doamnă! Pentru că ei sunt niște escroci profesioniști! S-au dat pe lângă mine, lugu-lugu la un grătăraș, și m-au manipulat. De asta am intrat cu ei în afacere: m-au păcălit. Mi-am dat seama la final. Acuma suntem în instanță și încearcă tot felul de tertipuri cu mine să mă șicaneze și să mă denigreze. Probabil că nu știu ce scop are articolul ăsta, dar au pierdut tot ce puteau să piardă în instanță”.

În legătură cu respectiva chitanță de mână, am discutat subiectul și cu Oana și Ionuț Butnaru, de la care au provenit cei 15.000 de euro.

Oana Butnaru

Aceștia spun că nu mai doresc să își amintească de perioada respectivă, însă Ionuț Butnaru ne-a relatat, pe scurt, cum s-au petrecut lucrurile, din perspectiva lui:

„Doamnă, tare m-am săturat, mi-aș dori să uit toată nebunia care a fost atunci. Am scăpat de povestea aia, pentru că, pur și simplu, am fugit, am plecat și nu mai vreau să aud în viața mea de TomBej, de Toma, de Bejan, de toți cei care au fost acolo. Conflictul dintre asociați a apărut ulterior, iar noi am picat pentru că cumpărasem de la o firmă casa, unde erau asociați ei, și de aici tot circul.

În legătură cu cei 15.000 de euro, eu le-am dat niște bani la un moment dat, banii mi s-au returnat, din câte știu, sunt făcute plângeri. Banii i-am dat în casă la familia Toma și, ulterior, mi-au fost restituiți de celălalt asociat al lor. Pe Liviu Carp l-am cunoscut de la domnul Bejan, pur și simplu, m-am întâlnit cu el la notariat, am dat casa cu oricât, numai să scap de ea, am vrut doar să ies din povestea asta. E o poveste de care vreau să uit.

În paralel, deoarece Oana Butnaru nu-și achita la timp ratele stipulate în antecontract, TomBej Trust SRL a inițiat o acțiune în instanță pentru evacuarea acesteia din imobil. Acțiunea a fost înaintată de Marilisa Toma, în calitate de administrator desemnat printr-o hotărâre AGA din 4.06.2021, drept singura persoană care reprezenta TomBej Trust SRL în inițierea oricărui demers care ținea de casa și terenul din Bârnova.

În  data de 11 aprilie 2022, când cauza rămăsese în pronunțare pe rolul instaței, Emil Bejan a depus un memoriu în numele societății, solicitând judecătorului să repună cauza pe rol. Motivul invocat: Marilisa Toma nu ar mai fi fost, la acel moment, administratorul societății, iar el, prezentându-se drept unic administrator, a declarat că nu este de acord cu procesul intentat Oanei Butnaru.

Asta în ciuda faptului că, în 4.06.2021, printr-o AGA semnată atât de Bejan, cât și de Toma, cei doi asociați au decis chemarea în judecată, în numele firmei, a Oanei Butnaru, pentru neplata la timp a ratelor. Pentru a convinge instanța, ceea ce a și reușit pe moment, Bejan a prezentat documentele făcute în baza unor falsuri la ORC Iași.

A doua zi, în 12 aprilie 2022, Emil Bejan i-a vândut imobilul soților Butnaru, fără ca aceștia să plătească integral restul banilor, în valoare de 54.000 de euro. Astfel, cei trei au decis să schimbe termenii antecontractului din 2018 și să vândă în cu totul alte condiții, nediscutate vreodată cu celălalt administrator al firmei TomBej Trust, Marilisa Toma. Așadar, fără ca prețul să fie achitat integral, imobilul a fost vândut, doar pentru a preîntâmpina, astfel, intervenția instanței care i-ar fi putut da peste cap lui Bejan următorul plan controversat.


Pasul VI: Un notar celebru și tranzacțiile de tip suveică

În 12 aprilie 2022, Emil Bejan, Oana Butnaru, soțul acesteia, Ionuț Butnaru, și soții Teodor și Alina Veronica Motruc s-au prezentat la sediul biroului notarial din Iași al Stelei Bădărău. În biroul notarului, se produce, atunci, o aberație juridică de proporții, care duce la înstrăinarea nelegală a casei de locuit și a terenului din Bârnova, imobil în care TomBej Trust SRL investea, deja de patru ani, în vederea cumpărării, având la bază antecontractul din 2018 semnat cu Motruc.

În acea zi de 12 aprilie 2022, imobilul a fost vândut, cumpărat și din nou vândut și cumpărat, deși o serie de documente care ar fi trebuit să stea la baza acestei duble tranzacții nu au existat: intabularea dreptului de proprietate pe numele TomBej Trust SRL, certificatele fiscale ale celor care făceau tranzacția, un act constitutiv valabil, o hotărâre AGA a firmei prin care, conform Actului Constitutiv al societății, ambii asociați, Toma și Bejan, să decidă vânzarea imobilului cumpărat de la Motruc către Oana Butnaru. La asta s-a adăugat încălcarea hotărârii AGA din 2018, prin care ambii asociați, Marilisa Toma și Emil Bejan, și-au dat acordul cu privire la faptul că, din partea TomBej Trust SRL, Toma era singura persoană împuternicită sa reprezinte firma în demersurile legate de proprietatea din Bârnova.

Să le luăm pe rând.

Teodor și Alina Motruc, proprietarii casei și ai terenului din Bârnova, cu care TomBej Trust SRL semnase, în 2018, antecontractul de vânzare-cumpărare, decid, în acea zi de 12 aprilie 2022, să încheie cu firma lui Toma și Bejan un contract final de vânzare-cumpărare, la prețul stabilit inițial, adică 82.000 euro.

Alina și Teodor Motruc

Numai că, așa cum precizam anterior, potrivit antecontractului semnat în 2018, singura persoană mandatată de companie să semneze în numele TomBej Trust SRL era Marilisa Toma, lucru pe care Emil Bejan, dar și notarul Stela Bădărău, l-au ignorat.

Bădărău știa despre respectiva AGA nu doar pentru că avea actul în față în momentul parafării dublei tranzacții imobiliare, ci pentru că, în 2018, atunci când între TomBej Trust SRL și Alina și Teodor Motruc a fost semnat antecontractul de vânzare-cumpărare pentru imobilul din Bârnova, toate actele, pe care acum le avea din nou în mână, fuseseră parafate chiar la biroul ei notarial. Încă de atunci, respectiva AGA care prevedea că cei doi asociați decideau să cumpere imobilul și prin care Marilisa Toma era împuternicită cu privire la orice tranzacție legată de respectiva proprietate era în evidențele biroului notarial al Stelei Bădărău.

Prin numărul următor de încheiere de autentificare dat de notarul Stela Bădărău, același Emil Bejan decide, pe loc, vânzarea imobilului abia achiziționat de TomBej Trust SRL către soții Oana și Ionuț Butnaru. O bănuială rezonabilă ar fi aceea că, prin înlăturarea Marilisei Toma din funcția de administrator al firmei, Emil Bejan urmărea, de fapt, această vânzare succesivă a imobilului, astfel încât proprietatea să îi rămână, într-un final, tot lui, chiar și prin interpuși.

Ce spune Emil Bejan despre această zi în care s-au realizat două tranzacții imobiliare, organizate de el, în lipsa asociatei?

„Am finalizat un contract semnat de Toma Marilisa! Ce probleme are cine l-a dus până la capăt, din moment ce eu am făcut ce-a vrut doamna Toma Marilisa? Angajamentele erau inițiate doar de dumneaei. Eu doar am finalizat, doamnă! Toma Marilisa o șantaja pe Oana Butnaru să renunțe la prețul de 130.000 de euro și să vândă casa la 80.000 de euro, ca să scadă sub pragul de 100.000, ca să fraudeze bugetul de stat. Iar eu n-am fost de acord cu fraudarea bugetului de stat și am fost nevoit să finalizez vânzarea mai repede, ca să stopez toate șantajele doamnei Toma”, a precizat Bejan.

Nici de această data, însă, Emil Bejan pare să nu țină cont de documente, anume de hotărârea AGA din 2018 a TomBej Impex, prin care Marilisa Toma era singurul administrator desemnat de firmă să reprezinte compania în tranzacția de vânzare-cumpărare a imobilului. Acesta susține că el, fără niciun act la bază, ar fi cumpărat și vândut, mai departe, casa și terenul, luându-și, pe persoană fizică, puterea de a îndeplini mandatul dat de firmă, prin AGA, Marilisei Toma.  

Important este și faptul că acțiunea în instanță inițiată de Marilisa Toma, în numele TomBej Trust SRL, ce avusese termen cu o zi înaintea acestor vânzări-cumpărări succesive, avea drept temei neplata ratelor de către Oana Butnaru către TomBej Trust. Prin semnarea contractului cu aceasta, în 12 aprilie 2022, compania, prin administratorul Emil Bejan, procedează, însă, la o vânzare cu rest de preț către familia Butnaru, instituind un drept de ipotecă în cuantum de 54.030 de euro.

Câteva luni mai târziu, în 8 iulie 2022, se întocmește un alt contract de vânzare-cumpărare a aceluiași imobil din Bârnova, autentificat de un alt notar, prin care soții Ionuț și Oana Butnaru decid să-și vândă proprietatea abia achiziționată unui alt cumpărător, Liviu Carp.

Ionuț Butnaru, Liviu Carp, alături de avocatul cu care au venit să intre în casă

De data aceasta, Emil Bejan, prezent la tranzacție, a dat o declarație notarială prin care susține că dorește ridicarea ipotecii instituite în favoarea TomBej Trust SRL, întrucât plata restului de preț (54.030 de euro) ar fi fost deja achitată de soții Butnaru.

Așadar, ne-am putea gândi, în acest caz, la o tranzacție de tip suveică. Scopul unei astfel de afaceri, pentru cei care nu cunosc metoda, este trecerea succesivă a unui bun, de la un proprietar la altul, până la pierderea urmei acestora, prin îngreunarea procesului de verificare a unui număr mare de acte și de identificare a tuturor proprietarilor. Un astfel de demers de tip suveică este controlat de beneficiarul de facto al tranzacției, de regulă, altul decât cel din acte.

În august 2022, același imobil ajunge, printr-un contract de comodat, de la Liviu Carp la o altă persoană, aflată, de asemenea, în relații cu Emil Bejan, respectiv Artur Todiriu.

L-am contactat pe Liviu Carp, care mărturisește că se află, în acest moment, în situația de a fi plătit un imobil la care nu are acces. Acesta spune că propunerea de cumpărare a casei a venit de la Emil Bejan, pe care îl cunoștea de mai multă vreme și cu care are o relație de amiciție, așa că a avut încredere că lucrurile vor decurge normal.

Emil Bejan (stânga) și avocatul său

N-a fost să fie așa, însă i-a spus Emil Bejan întreaga poveste, din punctul lui de vedere, și crede, evident, că Bejan e și el o victimă a familiei Toma:

„Îl cunoșteam pe domnul Bejan dinainte. De la domnul Bejan am aflat de casă, pentru că eu căutam să cumpăr ceva și el mi-a zis că are o casă de vânzare sau, mă rog, că are cineva, o cunoștință de-a lui. Nici măcar n-am intrat în casa aia, m-am săturat, mă doare capul! Au probleme între ei asociații, se ceartă, au o grămadă de procese. E jale acolo! Eu am plătit casa și acum ce pot să fac? Stau în instanță, asta este. Eu am fost la notariat, totul era OK, a venit și proprietarul, ce să mai zic? Eu le-am cerut banii înapoi, n-au cum să-mi dea banii. Nu mai zic nimic… E o mare problemă acolo”.

De tranzacționarea casei pare să vrea să uite și Alina Motruc, proprietara inițială a locuinței și a terenului, alături de soțul ei. Contactată de INVESTIGATORIA, aceasta a spus:

Nu înțeleg, așa de complicată a fost situația, încât a ajuns la dumneavoastră? Nu cred că discuția e despre persoana cu care am semnat contractul, nici vorbă! Vă zic că nu m-am ocupat eu de chestiunea asta. Nici nu știu ce Dumnezeu… Noi, din copilărie, ne știm cu familia Toma, am cunoscut toată evoluția lor, îi știu foarte bine.

E adevărat că mi se pare un pic deraiat ce se întâmplă acum, dar nu cred că trebuie să intru eu în discuția asta, că nu mă privește pe mine scandalul dintre ei. Eu nu am semnat cu Bejan, ci am semnat cu o firmă. Nu mă privește pe mine ceea ce a fost. Promisiunea de vânzare a fost făcută pe firmă și oricine putea fi administrator, nu mă privește pe mine aspectul ăsta. Contractul a fost făcut cu firma, cine e administrator acolo prea puțin contează, important e că promisiunea de vânzare s-a respectat. Chiar nu mă gândeam că se va ajunge la discuții de genul ăsta, mai ales că ne știm de când eram copii. E o dezamăgire maximă”.

Premeditând această rostogolire a imobilului pe circuitul Motruc – TomBej Trust SRL – Butnaru – Carp, Emil Bejan se pregătește pentru lovitura de grație și aduce un aport de capital în firma deținută împreună cu Marilisa Toma printr-o societate controlată în totalitate de el, Rokeb Global SRL.

Astfel, în 31 decembrie 2021, la doar trei săptămâni după ce Bejan a modificat fraudulos Actul Constitutiv al firmei, Rokeb Global SRL împrumută TomBej Trust SRL cu 600.000 de lei, printr-un contract notarial. Contractul prevede ca TomBej Trust SRL să plătească dobândă către firma lui Emil Bejan, Rokeb Global SRL, pentru neplata la scadență a creditului și garantarea împrumutului cu toate bunurile mobile și imobile ale SC TomBej Trust SRL. Printre aceste bunuri se numără și cea mai mare investiție a firmei, un bloc cu opt apartamente, a cărui valoare ajunge la aproximativ un milion de euro. Despre „Afacerea Blocul”, capătul de linie al întregului plan al lui Bejan, INVESTIGATORIA va relata într-un episod viitor.

Interesant este că notarul care a parafat acest contract nu a cerut o hotărâre AGA absolut necesară, conform Actului Constitutiv al firmei, prin care ambii asociați să fie de acord cu împrumutul.

Bejan, contactat de INVESTIGATORIA, explică acest împrumut la care a angajat unilateral compania deținută 50%-50% cu Marilisa Toma, prin faptul că ar fi vrut să-și protejeze banii personali. Invocă, astfel, o cu totul altă parte a business-ului TomBej Trust SRL, cea legată de blocul de locuințe, care însă nu are nicio legătură cu miza poveștii noastre, vânzarea casei.

„E super simplu de ce am făcut asta, doamnă! În primul rând, faptele astea au fost cercetate în cadrul unui dosar penal care a fost clasat. Deja au cercetat procurorii și s-a clasat. În plus, arăt că banii cu care eu am creditat Tombej Trust n-au mai putut fi returnați de Tombej Trust, pentru că Toma Marilisa a furat blocul cu tot cu investiție (nu există niciun act pe care Emil Bejan să-l prezinte referitor la furtul pe care-l invocă – n.r.). Eu ce trebuia să fac? Trebuia să-mi dau în judecată propria societate ca să-mi recuperez banii? Am preferat, ca să nu se prescrie creditele, să fac o novație, adică societatea TomBej nu a fost prejudiciată cu nimic. S-a schimbat creditorul, asta e tot!”

Toate acestea au fost făcute fără știrea, voința și semnătura asociatei și administratorului Marilisa Toma. Aceasta din urmă s-a văzut, deodată, pusă în fața unui fapt împlinit, anume că societatea la care deține 50% din acțiuni și la care este administrator a fost îndatorată, cu dobândă, cu o sumă foarte mare firmei deținute integral de Emil Bejan, iar toate bunurile din firma ei au fost puse gaj.


Influenta familie Bădărău

Ca să înțelegem mai departe povestea, blindată de detalii juridice, acțiuni în instanță, plângeri penale și acte false, deschidem o paranteză pe care o considerăm necesară. Înainte de alte detalii, trebuie să înțelegem cine este notarul Stela Bădărău? Adică cel de-al doilea personaj-cheie din povestea noastră, care, după angajata ORC Iași, sprijină, conștient sau nu, ducerea la îndeplinire de către Emil Bejan a planului său mafiot împotriva Marilisei Toma.

Așadar, numele Stela Bădărău poate să nu le spună prea multe celor care nu locuiesc în Iași, dar, cu certitudine, la nivel local, Stela Bădărău e un nume știut în toate sferele.

Stela Bădărău – sursă foto: www.topiași.ro

Notăriță încă din anii ’80, aceasta și-a clădit și păstrat, în timp, un loc important în breaslă. Presa locală o caracterizează drept „poate cel mai cunoscut și mai influent nume de notar” din Iași și „una dintre cele mai vechi din branșă”.

Soțul ei, ex-procurorul Dan Bădărău, acum pensionat, a fost cunoscut în Iași, timp de zeci de ani, drept unul dintre cei mai influenți și controversați magistrați, fiind prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași, până în anul 1997, când a demisionat din funcție invocând motive personale și de sănătate, dar și faptul că „nu mai vreau să fiu șeful altora, doresc să fiu un simplu procuror”.

La acel moment, România era zguduită de scandalul „Dosarelor arse” de la Iași, un caz care a scos la suprafață ilegalități și corupție generalizată în sistemul judiciar local. Demisia lui Dan Bădărău a venit în data de 14 martie 1997, chiar în ziua în care grefiera Cornelia Nicolau, din Iași, a fost trimisă în judecată. Cu o lună înainte, în 27 februarie 1997, un polițist din localitatea ieșeană Miroslava sesiza faptul că grefiera Nicolau, însoțită de doi cunoscuți ai ei, ardeau pe un câmp mai multe dosare și documente din evidența parchetelor ieșene.

Ziarul de Iași scria, în perioada respectivă, imediat după ce a fost reținută, grefiera a solicitat să ia legătura cu Dan Badarau, chiar dacă acesta nu-i era șef direct. Coroborat cu faptul că dosarele arse proveneau din perioada 1993 – 1994, atunci când Cornelia Nicolau lucra în antecamera lui Dan Bădărau, în spațiul public s-a speculat ideea că ar fi existat o legatură între cei doi, în vederea scoaterii dosarelor «fierbinți» din clădirea parchetelor”.  

După un an de când declara că „nu mai vreau să fiu șeful altora, doresc să fiu un simplu procuror”, Bădărău este avansat de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași la Parchetul de lângă Curtea de Apel  (PCA) Iași, unde, teoretic, ajunge doar „crema” procurorilor. Acesta devine, ulterior, șeful Secției Penale și Criminalistică a PCA Iași.

În aprilie 2006,HotNews relata despre faptul că „dosare vechi, cu prejudicii de zeci și sute de miliarde de lei, zac de ani de zile în sertarele procurorilor de la Parchetul de pe lânga Curtea de Apel Iași. În 2005, din 250 de dosare înregistrate, procurorii au reușit să finalizeze doar două rechizitorii. (…) Dintre acestea, 192 de dosare sunt la Secția de Urmărire Penală, unde șef este procurorul Dan Bădărău. (…) Venerabilul procuror, în vârstă de 58 de ani, și care mai are 6 ani până la pensie, spune senin, la orele amiezii, că așteaptă să se facă «ora legală», adică ora 16.00, când poate pleca acasă”.

În privința soților Stela și Dan Bădăru, jurnaliștii au mai arătat, de-a lungul anilor, că sunt deținătorii unui adevărat imperiu financiar. Presa locală scria, încă din 2001, că între multele proprietăți deținute la Iași, familia Bădărău avea o vilă, care „seamănă mai degrabă cu un bloc, gard în gard cu fosta vilă de protocol a lui Nicolae Ceaușescu” și care „eclipsează toate casele din jur”.

Acesta fiind, pe scurt, portretul familiei Bădărău, să ne întoarcem la povestea de acum.


Pasul VII. Procurorul din noua generație: „Fapta nu există”

Ca orice cetățean căruia îi sunt furate bunurile, banii și proprietățile în baza unor acte false, Marilisa Toma s-a văzut nevoită, din nou, să se adreseze instituțiilor statului român care, teoretic, au în sarcină verificarea, corectarea și sancționarea derapajelor legale: parchete, respectiv instanțe.

Astfel, începând cu luna ianuarie 2022, aceasta a trimis o serie de plângeri penale către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași, prin care sesiza procurorii asupra unei lungi serii de fapte ale funcționarilor Oficiului Registrului Comerțului Iași, ale reprezentanților unor instituții bancare, ale unui executor judecătoresc. În aceste sesizări înaintate parchetului, Toma descria, pe larg, faptul ca Emil Bejan și diverși funcționari ai statului întocmesc înscrisuri false pe care le rostogolesc inclusiv în diverse tranzacții imobiliare, cu grave consecințe pentru reclamantă.

Plângerile erau însoțite de documente clarificatoare și, în mai multe reveniri făcute la parchet, Marilisa Toma solicita insistent luarea unor măsuri, atrăgându-le atenția procurorilor asupra faptului că, în lipsa acestora, Emil Bejan poate comite și alte ilegalități.

În ciuda gravității faptelor sesizate, lucrurile păreau împietrite la PCA Iași și, ca de obicei în România, autoritățile statului nu doar că nu au reușit, din nou, să prevină posibile infracțiuni, ci l-au lăsat pe Emil Bejan să-și continue planurile ilicite.

„Având în vedere gravitatea faptelor și modul în care a acționat Emil Bejan, am luat în calcul faptul că aș putea avea de-a face cu un grup infracțional organizat. Astfel, inițial, am mers cu plângerile la DIICOT Iași. DIICOT a considerat că speța nu intră în competența sa și a declinat cauza la DNA Iași. De aici, plângerile mele inițiale au fost redirecționate către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași. Adică același parchet la care zăceau în sertar, de ceva vreme, și alte sesizări ale mele, prin soluționarea cărora ar fi putut fi blocată tranzacționarea imobilului”, precizează Marilisa Toma.

Semne de întrebare i-au apărut în momentul în care femeia a fost contactată de către procurorul Lucian Mitrică, de la PCA Iași, care i-a comunicat că dosarul care îi parvenise de la DIICOT, via DNA Iași, este în lucru la el, chemând-o la parchet pentru declarații.

Temerile Marilisei Toma aveau la bază două motive: procurorul Lucian Mitrică era același magistrat care clasase, în 21.03.2022, într-un mod suspect, un alt dosar în care Marilisa Toma reclama diverse fapte cu iz penal. Faptele ar fi fost făcute de Emil Bejan și de un avocat angajat de el în firmă, Andrei Bogdan Muraru, care îi fusese alături la întocmirea unor contracte false.

Această faptă a fost reclamată de Marilisa Toma la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași, în decembrie 2021. În doar trei luni, dosarul a primit soluția de clasare dată de procurorul Lucian Mitrică, cu o motivare lapidară și succintă, tradusă, pe scurt, prin „fapta nu există”.

„Sesizând lipsa de eficiență a magistratului, m-am adresat Curții de Apel Iași, unde am contestat soluția de clasare. Din fericire, dar așa cum era firesc și legal, judecătorul mi-a admis plângerea și, ulterior, a infirmat soluția de clasare dată de procurorul Mitrică”, mai precizează Marilisa Toma.

În motivarea sa, judecătorul Curții de Apel Iași a transmis indicații clare Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași cu privire la redeschiderea cauzei și la modul în care să fie făcută cercetarea penală. Între altele, judecătorul arăta că „organul de urmărire penală nu și-a îndeplinit obligațiile ce îi revin, de a strânge și de a administra toate probele necesare pentru soluționarea cauzei de față”.

Se impune, conform instanței, „reaudierea intimaților Bejan Emil și Muraru Bogdan Andrei și a petentei Toma Marilisa, precum și solicitarea de înscrisuri, pentru a se lămuri cauza”. Asupra lui Bejan și Muraru planează, în acest dosar, suspiciuni cu privire la infracțiuni de abuz în serviciu, fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură privată și uz de fals.

Din 24.10.2022 și până în prezent, adică de aproape un an de când judecătorul Curții de Apel Iași s-a pronunțat în cauză, Parchetul Curții de Apel Iași, prin procurorul Lucian Mitrică, nu a oferit o soluție în dosar, comparativ cu celeritatea de care a dat dovadă același procuror în momentul clasării. În doar trei luni, atunci, dosarul a fost gata închis. Fără a fi dată încă o soluție, după redeschiderea cercetărilor, Emil Bejan și avocatul Bogdan Andrei Muraru au primit calitatea de suspecți.

Conform Marilisei Toma, care a fost chemată de mai multe ori la parchet pentru audieri și pentru a prezenta diferitele acte, ocazii cu care a purtat discuții ample cu procurorul Lucian Mitrică asupra faptelor din dosar, magistratul i-ar fi dat de înțeles că va face „mai atent” cercetările, susținând că s-ar fi clarificat asupra lucrurilor, în baza declarațiilor petentei, și că urmează să dea o soluție.


Pasul VIII. A doua ordonanță de clasare, același motiv: Fapta nu există

Cu ocazia audierii în cel de-al doilea mare dosar instrumentat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași, cel care pornise de la plângerea depusă de Marilisa Toma la DIICOT, petenta și-a exprimat, chiar în fața procurorului Lucian Mitrică, nedumerirea cu privire la faptul că tot acesta fusese desemnat să facă cercetările.

În dosar erau vizați Emil Bejan, soții Oana și Ionuț Butnaru, Teodor Motruc, Liviu Carp, Nicoleta Bența, angajata Oficiului Registrului Comerțului Iași, notarul Stela Bădărău. Faptele de care erau acuzați de Marilisa Toma și pentru care se făceau verificări variau de la constituire de grup infracțional organizat până la fals în declarații, complicitate la delapidare, abuz în serviciu sau uz de fals.

O soluționare obiectivă și în spiritul legii a dosarului penal aflat pe rolul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași ar fi însemnat, pe de o parte, anularea calvarului unui om de a susține zeci de dosare în instanțele civile ani la rândul și, pe de altă parte, ar fi eficientizat, probabil, activitatea acestor instanțe civile, și supraaglomerate de dosare.

În discuția cu procurorul PCA Iași, Marilisa Toma mărturisește că i-a spus lui Lucian Mitrică faptul că ea contestase în instanță soluția de clasare dată de el în celălalt dosar (finalizat cu desființarea ordonanței de clasare de către judecătorul Curții de Apel Iași) și l-a întrebat dacă nu există o problemă că tot dumnealui cercetează și dosarul privind vânzările suspecte ale casei și terenului firmei TomBej Trust SRL.

Am fost asigurată de domnul procuror de totala sa imparțialitate și de faptul că, atâta timp cât probele sunt clare, va fi aplicată legea. Mi s-a transmis că, «pentru a nu mai exista neclarități ca în cazul primului dosar», domnul procuror se va ocupa personal de audieri și va urmări mai atent cercetările”, mai precizează Marilisa Toma.

Aceasta mai arată, însă, că îngrijorările ei cu privire la o posibilă soluționare părtinitoare a dosarului privind vânzarea-cumpărarea casei și terenului din Bârnova aveau la bază și alte lucruri:

Acest dosar a pornit, inițial, de la plângerea mea înaintată DIICOT Iași, de unde primisem răspunsul ciudat, chiar dinainte de a-mi fi înregistrată plângerea, că faptele nu sunt de competența acestui parchet. Asta deși procurorul DIICOT cu care discutasem nu avea de unde ști, în lipsa oricăror cercetări, în ce constau faptele sesizate de mine, el văzând doar numele celor pe care îi acuzam. După un scurt popas la DNA Iași, dosarul a fost redirecționat la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași, parchet la care, urma să aflu în scurt timp, că fusese șef de secție soțul doamnei Stela Bădărău, respectiv procurorul Dan Bădărău”, spune Marilisa Toma.

Cu alte cuvinte, în dosarul în care ea făcuse plângere inclusiv împotriva notarului Stela Bădărău, pentru posibile infracțiuni de abuz în serviciu, constituirea unui grup infracțional organizat, complicitate la delapidare și fals intelectual, urma să se propunțe un procuror din parchetul în care, timp de mai mulți ani, lucrase soțul aceleiași Stela Bădăru.

Evident, nu puteam ignora toate aceste lucruri, astfel că m-am gândit inclusiv la posibilitatea ca, datorită influenței cunoscute bine în Iași pe care procurorul Dan Bădărău a avut-o, timp de zeci de ani, în sistemul judiciar local, inclusiv la nivelul Parchetului Curții de Apel Iași, dosarul deschis în baza plângerilor mele să nu beneficieze de o cercetare dreaptă. – mai spune Marilisa Toma.

De altfel, pe parcursul cercetărilor, punctează Toma, procurorul de caz, ar fi încercat voalat să-i inducă ideea că „în privința notarului și a angajatei ORC Iași, nu este încă pe deplin lămurit, că trebuie să mai studieze, că există «niște excepții» în unele lucrări de specialitate, care le-ar absolvi de orice vină”.  

Să recapitulăm, însă, câteva lucruri esențiale în povestea noastră. Între documentele depuse la dosar de Marilisa Toma, cercetate de procurorul de caz Lucian Mitrică, avem:

  • Raportul Corpului de Control al Ministerului Justiției, care constata „abateri grave” făcute de angajata ORC Iași, Nicoleta Bența;
  • Procesul verbal al executorului judecătoresc (reprezentant al statului român) din care rezulta comiterea unui fals de către Emil Bejan;
  • Declarația executorului judecătoresc care confirma că este vorba despre un act fals;
  • O decizie a instanței civile cu privire la suspendarea efectelor hotărârii AGA a SC TomBej SRL din 7 decembrie 2021, până la finalizarea cercetărilor penale. Decizia instanței viza, de fapt, revocarea nelegală a administratorului Marilisa Toma de către Emil Bejan. În continuare, însă, în ciuda acestei hotărâri a instanței, în certificatul ONRC, capitolul cu privire la administrarea societății TomBej Trust SRL, funcționarii Registrului Comerțului nu au făcut modificările în sistemul informatic al instituției cu privire la recunoașterea calității de administrator al Marilisei Toma”.

Considerând, probabil, insuficiente documentele de mai sus, la care au fost adăugate în timp două rapoarte ale Corpului de Control al ministrului Justiției, procurorul Lucian Mitrică, de la PCA Iași, a clasat, la grămadă, în 4 iulie 2023, toate faptele din dosarul privind vânzarea imobilului TomBej Trust SRL.


Pasul IX. Neregulile sesizate de ministerul Justiției în cazul Stelei Bădărău, ignorate de procurorul de la PCA Iași

În 18 august 2022, Marilisa Toma trimite, în paralel cu plângerile penale deja făcute la parchet, un al doilea memoriu către Ministerul Justiției în care prezenta detaliat faptele petrecute în biroul notarului Stela Bădărău. În 22 noiembrie 2022, Corpul de Control al ministrului îi transmite lui Toma răspunsul la sesizarea făcută.

Inspectorii Corpului de Control menționează abaterea de la lege pe care au constatat-o, în urma cercetărilor, în cazul notarului Stela Bădărău, în momentul în care aceasta a parafat a doua tranzacție imobiliară din ziua de 12 aprilie 2022, respectiv cea de la TomBej Trust SRL la soții Butnaru.   

„Din analiza înscrisurilor care au stat la baza contractului de vânzare-cumpărare, a rezultat că notarul public a autentificat actul cu încălcarea art. 159 alin (5) din Codul de procedură fiscală, sancțiunea prevăzută de alin (6) al aceluiași articol fiind nulitatea de drept. Astfel, la încheierea contractului de vânzare-cumpărare menționat era necesară depunerea unui ceritificat de atestare fiscală emis de organul fiscal local, din care să rezulte că persoana juridică-vânzătoare, respectiv societatea TomBej Trust SRL, în al cărei patrimoniu intrase deja dreptul de proprietate asupra imobilelor, nu avea obligații de plată exigibile față de bugetul local”.

Ministerul Justiției menționează, însă, că deși fapta a fost făcută de notarul Stela Bădărău, din cauza unei „lacune legislative”, „nu poate fi calificată ca abatere disciplinară”. Concret, Art. 74 (b) din Legea 36/1995 privind notarii publici și activitățile notariale, încadrează fapta săvârșită de Stela Bădărău la abateri disciplinare doar dacă, „în mod repetat”, notarul realizează „actele și procedurile notariale, cu nerespectarea dispozițiilor legale”. Fiind vorba despre o singură abatere constatată în acest caz, și nu despre fapte repetate, Stela Bădărău nu putea fi acuzată de abatere disciplinară.

Sesizând, însă, respectiva lacună în legislație, reprezentanții Corpului de Control precizau, în răspunsul oferit Marilisei Toma, că „direcția de specialitate din cadrul Ministerului Justiției va iniția demersurile necesare în vederea modificării art. 74 (b) din legea notarilor publici”.

În 26 iulie 2023, HotNews publica articolul intitulat „Notarii nu pot fi pedepsiți disciplinar decât dacă fac în mod repetat acte sau proceduri cu încălcarea legii. Ce schimbare propune Ministerul Justiției”, în care anunța existența unui proiect de lege al ministerului în această speță.

În nota de fundamentare a proiectului de lege, reprezentanții ministerului Justiției precizau: „Se propune modificarea prevederilor art. 74 lit. d) din Legea nr. 36/1995, în sensul eliminării sintagmei «în mod repetat». (…) Necesitatea modificării este justificată de rațiuni practice, în prezent nu poate fi atrasă răspunderea, pe cale de consecință, organele de control fiind în imposibilitatea legală a aplica o sancțiune disciplinară pentru situații precum cea în care notarul public săvârșește, chiar și cu bună-știință, un act notarial sau o procedură notarială cu nerespectarea dispozițiilor legale, dacă fapta nu este săvârșită în mod repetat”. 


Pasul X. Explicațiile ciudate ale Stelei Bădărău, la parchet. Ezitările procurorului Mitrică

La mai bine de jumătate de an de la raportul Corpului de Control al ministerului Justiției, care indica fapta săvârșită de Stela Bădărău, cu menționea că notarul nu putea fi pedepsit strict din punct disciplinar, la acel moment, din cauza legii strâmbe, procurorul Lucian Mitrică, de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași, clasa la grămadă, în 4 iulie 2023, faptele penale din dosarul privind dubla tranzacționare a imobilului din Bârnova. Astfel, toți cei din dosar scăpau de orice posibilă răspundere.

Interesant este că mai multe declarații date la parchet de cei vizați de ancheta penală, unele dintre ele fiind desființate direct de litera legii, nu i-au ridicat niciun semn de întrebare procurorului Mitrică. De exemplu, faptul că notarul Stela Bădărău a cerut hotărâre AGA prin care ambii asociați, Marilisa Toma și Emil Bejan, decideau în 2018 să semneze antecontractul de vânzare-cumpărare cu familia Motruc, pentru achiziționarea imobilului din Bârnova. Aceeași notăriță nu a mai considerat, însă, necesar, în aprilie 2022, ca pentru vânzarea casei și a terenului de la TomBej Trust către soții Butnaru să ceară tot o hotărâre AGA prin care ambii asociați ai firmei să decidă vânzarea imobilului.

Între explicațiile controversate ale Stelei Bădărău date în fața procurorului a fost aceea prin care notarul își justifica decizia de a parafa, în aceeași zi, două tranzacții succesive pentru imobilul din Bârnova, nepermise, însă, de lege, prin invocarea „Ordinului 1340/26.10.2015 publicat în Monitorul Oficial, prin care se prevede faptul că se pot face acte notariale succesive cu privire la același imobil, în aceeași zi, folosind același extras de autentificare. Astfel, am procedat la autentificarea celui de-al doilea contract de vânzare-cumpărare”.

Ordinul 1340/26.10.2015 (privind modificarea și completarea Regulamentului de avizare, recepție și înscriere în evidențele de cadastru și carte funciară, aprobat prin Ordinul directorului general al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară nr. 700/2014) vorbește, însă, despre cu totul altceva. La Art. 213 (alin. 9), se arată: „În baza extrasului de autentificare valabil, notarul public poate efectua acte succesive doar în aceeași zi”.

Un avocat consultat de INVESTIGATORIA a arătat, însă, că acest articol de lege vorbește în mod clar despre „efectuarea de acte succesive”, și nu de acte translative de proprietate succesive, doi termeni juridici diferiți, astfel că motivația Stelei Bădărău nu ar fi întemeiată. Am căutat și mai departe o explicație, pentru ca cei nefamiliarizați cu termenii juridici să poată înțelege mai clar despre ce este vorba.

Definiția actelor translative de proprietate succesive, pe care studenții de la Drept o învață încă din primii ani de facultate, ca parte a Codului civil, este descrisă în diverse tratate sau cărți de specialitate. Noi am consultat volumul „Tratat de drept civil. Contracte speciale”, autor Francis Deac, un excelent jurist român, expert în drept civil, care a fost profesor al Facultății de Drept din cadrul Universității București pentru aproape jumătate de secol (1951 – 1997).

În volumul său, Deac explică, la Capitolul I – Contractul de vânzare-cumpărare, următoarele: „După cum rezultă din definiția contractului, vânzarea este un contract sinalagmatic (bilateral), cu titlu oneros, comutativ, consensual și translative de proprietate”.

Așadar, Ordinul 1340/2015 invocat de notărița Bădărău în fața procurorului Lucian Mitrică, pentru a-și explica decizia de a face o dublă tranzacție imobiliară, în aceeași zi, vorbește despre „acte succesive”, nu despre „acte translative de proprietate succesive” (din care face parte un contract de vânzare-cumpărare al unui imobil).

Actele succesive pot fi, de exemplu, cele întomite de un notar în cazul unui partaj. În acest caz, un imobil deținut, până la momentul partajului, de doi soți nu trece printr-o procedură de vânzare-cumpărare și o schimbare de proprietar, ci printr-un proces prin care proprietarii imobilului rămân aceiași, doar că primesc, în cadrul partajului, o anumită cotă parte din proprietate.

INVESTIGATORIA a contactat-o și pe Stela Bădărău, pentru a afla explicația ei cu privire la dubla-tranzacție a imobilului. După ce i-am prezentat motivele pentru care am sunat-o, făcând referire la cazul Toma-Bejan, Stela Bădărău ne-a replicat: „Sunt într-o discuție. N-am timp, doamnă, de vorbit!

Pentru că am înțeles că Stela Bădărău este o persoană ocupată, am întrebat-o, politicos, când am putea reveni pentru o discuție așezată. În acel moment, notarul ne-a închis telefonul.

Procurorul Lucian Mitrică, care, posibil, nu stăpânește prea bine termenii juridici explicați mai sus, pare să nu fi fost curios nici măcar să citească legea sau să facă o banală documentare pe Google, lucruri care l-ar fi lămurit asupra faptului că notarul Stela Bădărău nu putea, legal, să parafeze, în aceeași zi, două contracte de vânzare-cumpărare suscesive a unui imobil.

O altă explicație la fel de ciudată a Stelei Bădărău, desființată, însă, de lege, nu și de procurorul Mitrică este: „La această vânzare (cea de-a doua din 12 aprilie 2022 – n.r.), nu am solicitat niciun certificat de atestare fiscală a imobilului, deoarece am crezut că respectivul certificat fiscal prezentat de către numiții Motruc atestă faptul că respectivul imobil nu are datorii și se poate încheia o nouă vânzare-cumpărare și nu se aduce niciun prejudiciu statului”.   

Între ceea ce a „crezut” notarul Stela Bădărău și ceea ce spune legea cu privire la obligativitatea existenței unui certificat de atestare fiscală, în momentul în care se parafează notarial un contract de vânzare-cumpărare a unui imobil există o mare diferență. Astfel, articolul 159, alin 5 și 6, din Codul de Procedură Fiscală, prevede:

„(5) Pentru înstrăinarea dreptului de proprietate asupra clădirilor, terenurilor și a mijloacelor de transport, proprietarii bunurilor ce se înstrăinează (în cazul nostru, TomBej Trust SRL – n.r.) trebuie să prezinte certificate de atestare fiscală prin care să se ateste achitarea tuturor obligațiilor de plată datorate bugetului local al unității administrativ-teritoriale în a cărei rază se află înregistrat bunul ce se înstrăinează. (…)

(6) Actele prin care se înstrăinează clădiri, terenuri, respectiv mijloace de transport cu încălcarea prevederilor aliniatului (5) sunt nule de drept”.  

Procurorul Lucian Mitrică, de la PCA Iași, a recurs, și de această dată, doar la consemnarea declarațiilor Stelei Bădărău, nu și la confruntarea declarațiilor ei cu ceea ce prevede, de fapt, legea.

În aceeași declarație la parchet, Stela Bădărău invocă inclusiv o serie de motive puerile, bazate pe credințe personale sau rugăminți din partea celor care i-au solicitat serviciile, care ar fi determinat-o să parafeze, într-o singură zi, două contracte de vânzare-cumpărare a imobilului TomBej Trust SRL.

„Precizez faptul că am încheiat cea de-a doua vânzare-cumpărare, deoarece vânzătorul (Emil Bejan, din partea TomBej Trust SRL – n.r.) și cumpărătorii (Oana și Ionuț Butnaru – n.r.) au insistat în încheierea actului, motivat de faptul că locuiesc în respectivul imobil începând cu anul 2018, iar în lipsa autentificării vânzării, aceștia nu își pot face cărți de identitate pentru ei și copiii lor, nu pot face reparații și îmbunătățiri imobilului și le este imperios necesar acest contract de vânzare-cumpărare, pentru a intra în legalitate”.

În Ordonanța de clasare, procurorul de caz Lucian Mitrică admite că a „examinat actele de urmărire penală administrate în prezenta cauză” și, mai departe, prezintă faptele pe care le-a constatat și care coincid, în mare parte, cu cele semnalate în plângerea depusă la parchet de Toma Marilisa.

De exemplu, procurorul Mitrică descrie în Ordonanța de clasare momentul din 7 decembrie 2021, când Emil Bejan a decis unilateral modificarea hotărârii AGA a TomBej Trust SRL, prin care îi revoca mandatul de administrator al Marilisei Toma: „La întâlnirea adunării generale a asociaților din data de 7.12.2021, a participat și executorul judecătoresc Ionuț Hitruc, care a întocmit un proces verbal al ședinței și care a consemnat și hotărârile luate de asociați. Acest proces verbal a fost semnat de către numiții Toma Marilisa și Bejan Emil, precum și de către avocații acestora.

Ulterior, numitul Bejan Emil a întocmit o hătărâre AGA datată cu 7.12.2021, în care a decis faptul că numita Marilisa Toma nu poate lua parte la deliberare, întrucât se află în conflict de interese, totodată s-a decis, în temeiul art. 155, al. 4, din Legea 31/1990, încetarea de drept a mandatului de administrator al numitei Toma Marilisa.

În dreptul semnăturii numitei Toma Marilisa s-a precizat că aceasta a refuzat să semneze respectiva hotărâre. În continuare, în baza hotărârii AGA din 7.12.2021, la aceeași dată, numitul Bejan Emil a modificat actul constitutiv al SC TomBej Trust SRL, prin care s-a trecut ca fiind administrator cu puteri depline de reprezentare și administrare a societății, pe o perioadă nelimitată.

Așadar, procurorul Lucian Mitrică, deși constată existența faptelor din dosar, le clasează pe linie, arătând că nu se poate vorbi despre un grup infracțional organizat, pentru că „fapta nu există”, sau despre delapidare, pentru că „Emil Bejan nu și-a însușit, nu a folosit și nu a traficat bani sau bunuri ce aparțin societății (în ciuda faptului ca la dosar sunt extrase de cont care demonstrează circuitul banilor și modul în care aceștia au ajuns la Emil Bejan – n.r.), motiv pentru care se va dispune clasarea, întrucât fapta nu există”.

„După ce mi-a parvenit această a doua Ordonanță de clasare de la PCA Iași, am făcut, și de această dată, sesizare la procurorul general al parchetului, Vasile Chifan. În 18 septembrie 2023, șeful Parchetului Curții de Apel Iași a emis o ordonanță prin care confirmă Ordonanța de clasare emisă de subalternul său, procurorul Mitrică, și mi-a respins sesizarea, considerând-o drept neîntemeiată.

Bineînțeles, la fel ca în cazul primei ordonanțe de clasare, mă voi adresa instanței. Data trecută, instanța mi-a dat dreptate, a desființat Ordonanța de clasare a și a trasat parchetului, cu exactitate, obligația de a redeschide dosarul, indicând și pașii pentru readministrarea probelor. Problema este că, de un an de când a fost această decizie a instanței, în primul dosar, PCA Iași întârzie să dea o soluție.

În acest caz, îmi pun întrebarea firească: dacă și de data asta instanța îmi va da dreptate, oare câți ani trebuie să mai aștept pentru ca parchetul să își facă treaba? Un astfel de sistem este revoltător și poate fi descurajant mai ales pentru o persoană care nu are posibilitățile mele de a susține, ani de zile, din toate punctele de vedere, o astfel de bătălie pentru a se face dreptate”, a declarat Marilisa Toma.

Marilisa Toma mai arată că cel mai revoltător nu i se pare faptul că are de luptat împotriva acțiunilor ilegale ale lui Emil Bejan în firma ei: „Lupta cea mai grea pe care o am de dus este cu statul român. Este cu instituții publice înțepenite în timp și sugrumate de interesele personale ale unora. Lupta mea este, de fapt, cu unii funcționari publici, adică exact cu cei de la care avem așteptarea firească să aplice legile, să ne protejeze drepturile și să-i pedepsească pe infractori”.


INVESTIGATORIA l-a contactat telefonic pe procurorul Lucian Mitrică pentru a ne oferi detalii cu privire la cazul pe care tocmai l-a clasat. Procurorul ne-a răspuns, inițial, destul de sumar. Ulterior, a revenit cu un telefon, pentru a întreba, din nou, denumirea publicației noastre și numele jurnalistului care se ocupă de subiect. La câteva minute, a contactat din nou reporterul, pentru a se asigura că nu va fi citat din discuția telefonică și, că în analizarea subiectului, vom utiliza doar cele dispuse de el în cele două ordonanțe de clasare.

Pasul XI. Sfârșit?

Ne-am fi dorit să încheiem acest articol într-un ton optimist. Să spunem că lucrurile se vor rezolva, că vinovații vor fi pedepsiți, că Marilisei Toma i se va face dreptate. Dar adevărul este că, deși lucrurile sunt limpezi inclusiv pentru cei care nu sunt experți în ale justiției, realitatea de care ne izbim în fiecare zi este alta: trăim într-un stat nu doar eșuat, ci și decapitat. Un stat care pare că se zbate a moarte și, cu ultimele puteri, își mai poate scrie doar sfârșitul.

Sfârșitul? Poate că nici nu ar fi așa rău.

Poate că de acolo, de la un oarecare sfârșit, am putea rescrie povestea unei Românii în care oamenii cinstiți sunt protejați de lege. A unei Românii în care infractorii sunt pedepsiți. A unei Românii în care vârstnicii noștri nu mai sunt bătuți și uciși în azile. A unei Românii în care copiii nu ne mai sunt omorâți de șoferi drogați, protejați de poliție.

A unei Românii în care femeile însărcinate nu mai nasc pe trotuare și nici nu mai sunt ucise prin „grija” unor medici fără suflet. A unei Românii în care „baronii” nu ar exista. La fel, și firmele lor care, acum, ne aruncă, la propriu, în aer.

A unei Românii în care o poveste aberantă ca cea a Marilisei Toma nu ar putea exista. Pentru că, pur și simplul, Statul acesta aflat acum în agonie, ar fi, atunci, un stat viu.


INVESTIGATORIA va continua, în perioada următoare, să prezinte o serie de fapte legate de cazul Marilisei Toma, de „Afacerea Blocul” și de încrengăturile în care este prins Emil Bejan. Vom continua să scriem în speranța că acel Sfârșit bun va veni.  


CARMEN DUMITRESCU
CARMEN DUMITRESCU
Jurnalist de investigație, cu o activitate jurnalistică bogată. Mediafax, G4Media, Europa FM, Realitatea.net sunt doar câteva dintre publicațiile cu care a colaborat de-a lungul vremii. A absolvit programul de cercetare și investigație "Edward R. Murrow" în Statele Unite ale Americii, în cadrul Poynter Institute din Florida. A fost premiată în cadrul Galei Superscrieri în anul 2019, obținând premiul din cadrul secțiunii "Presă Locală". Premiată de Ambasada SUA în cadrul evenimentului "Romanian Women of Courage" în anul 2019. Carmen este și scriitor, având până în prezent cinci romane publicate, cea mai recentă apariție editorială a sa fiind cartea "Cei care nu mint".
ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

5 COMENTARII

    • Ar incerca sigur sa se sinucida de 4 ori precum Ove din romanul ” Un bărbat pe nume Ove”. Pana ar muri de inima rea, vorba bunicii mele…
      Prea multa nedreptate. Prea multa.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articole Populare

spot_img

Articole Populare