De ce?
Pentru că a intrat pe panta mai bine tăiem cât putem, facem lemn de foc, construim, distrugem, după aceea nu vor mai putea să spună că acolo e ceva de protejat.
În folosul cui? În folosul imobiliarilor, de cele mai multe ori. Care acum au pus ochii pe zonele verzi și își croiesc insule pentru cartiere luxoase, drumuri spre ele.
Rețeta e deja consacrată, fie că vorbim de Pădurea Băneasa sau de Făgetul Clujului. Probabil în orice colț de țară, acolo unde a mai rămas o pădure la care râvnesc prea bogații și prea influenții imobiliari, se taie pentru a se face loc dezvoltărilor imobiliare. În urmă rămân păduri, pășuni, zone devastate, care după ce se așterne liniștea și uitarea peste revolta de 3 zile online, dacă și aceea, sunt repede ”dezvoltate” și construite…
Știu, nici măcar nu observați clădirea din dreapta imaginii, construită ÎN ARIA PROTEJATĂ Făgetul Clujului ROSCI0074…, lângă ”balta mocirlă” care e habitat protejat, clădire modernă și subtilă, cu sticlă, #ruralfain cu sau fără aviz pozitiv de #arhitectsef de Cluj, cui îi mai pasă…
Cum se poate face asta? Cu girul instituțiilor de protecția mediului.
Care dintre ele și cum anume?
Toate.
Mai jos vedeți investigația pe cazul unei arii protejate emblematice pentru România, ROSCI0074 – Făgetul Clujului – Valea Morii, una dintre cele mai vechi declarate, cu rezervație botanică inclusă declarată pentru habitate mlaștini ca ”balta” din imaginea de mai sus, cu specii rare și formațiuni geologice și habitate rare dintre puținele rămase în România și Europa.
Pe scurt și obiectiv, jurnalistic curat, e așa:
ROSCI0074 Făgetul Clujului – Valea Morii este un sit Natura2000 care are plan de management (printre putinele din țară care au așa ceva – de unde avem unul dintre cele 2 infringementuri).
În planul de management se spune în clar că exploatările forestiere din cadrul ariei protejate au nevoie de aviz de mediu.
Așadar, deși sunt posibile exploatări forestiere în arealul protejat, acestea trebuie să se facă în anumite condiții, numai și numai cu respectarea și protejarea strictă a biodiversității care e în scopul protecției.
Adică, Ocolul Silvic Cluj trebuie să obțină avize de la APM și ANANP pentru tot amenajamentul silvic, care este planul lucrărilor de exploatare prin care se decide unde, cât, ce se taie din pădurile gestionate de Romsilva, cu precădere și mai mare atenție pentru exploatările din pădurile aflate în arii protejate.
Extras din Planul de management al ROSCI0074 – https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/201434
Amenajamentul silvic al OS Cluj NU ARE AVIZ DE MEDIU și NU ARE AVIZ ANANP.
Amenajamentul silvic al OS Cluj NU ESTE PUBLIC. Nu a fost remis nici la repetate, insistente cereri pe L544/2001.
În cazul tăierilor recente din arealul Făgetului în cel puțin două parchete identificate, cel puțin două APV-uri (Avize de punere în valoare) au fost emise FĂRĂ ca amenajamentul ocolului Silvic să aibă aviz de mediu sau aviz de la ANANP.
De unde știm?
Pentru că am cerut Amenajamentul Silvic al OS Cluj și avizul de mediu pentru acesta.
Pentru că am cerut aceste informații despre avizarea de mediu pentru una dintre aceste tăieri.
Și am insistat și mers până în pânzele albe ca să le obținem.
Am obținut o parte. Nu tot. Că e periculos să aflăm adevărul.
Am primit de la ANANP răspunsul că ei au emis un document cu condiții de exploatare pentru amenajamentul OS Cluj, și că NU au dat avizul pentru acest amenajament.
Și am primit de la APM răspunsul că ei au cerut evaluarea de mediu, și că NU au emis avizul de mediu.
Am obținut, tot după insistențe mari, și condițiile de exploatare în cadrul pădurilor gestionate de OS Cluj aflate în arii protejate:
NU am obținut amenajamentul silvic al OS Cluj.
Condițiile impuse sunt de bun simț, dacă mă întrebați pe mine și pe orice silvic bine intenționat care înțelege și zice, bun, pădurea trebuie și valorificată, nu doar protejată.
Numai că NICI UNA dintre aceste condiții nu a fost respectată în cazul exploatării semnalate de societatea civilă în Sălicea, în aria protejată. Pentru care a fost emis un APV, il vedeti mai jos, de rărituri. Adică se impunea ca pădurea să fie rărită, pentru ca anumiți arbori să poată să se dezvolte mai bine.
Ce a făcut în schimb firma de exploatare?
Vă pun imagini, ca să nu ziceți că exagerez nejurnalistic.
A tăiat drumuri multiple și inutile ca să scoată arborii tăiați. Asta ne întărește suspiciunile că scopul exploatării e de fapt ”dezvoltarea” de care vorbeam mai sus.
A lovit fără nici o jenă și responsabilitate enorm de mulți copaci, doborându-i pe cei marcați spre tăiere peste cei sănătoși, unii chiar protejați, cum este acest stejar superb… care acum e sortit morții… pentru că a fost rănit în timpul exploatării.
A scos din rădăcini copacii aflați în calea drumurilor lor ilegale de scos copacii…
Au tăiat apoi, probabil mai mulți fagi și copaci din speciile protejate, ca prejudicii, pentru că lăsați în pădure loviți, ei ar atrage bolile… așa zic silvicii…
A intrat cu tractorul când pământul era moale și a frământat solul și distrus în felul acesta șansele ca acolo, locul să-și revină după exploatare.
A făcut platforma primară în pășune propusă spre protejare, în plină vegetație a unor plante protejate, în plină perioadă de reproducere a unor specii de fluturi rari, pe cale de dispariție.
A făcut o mizerie de nedescris pe platforma primară.
A tăiat și lovit tot ce era pe marginea drumului de scos din parchet, care drum nu era cel legal…
Au scos din rădăcini tot ce le-a stat în cale…
Că intenția de fapt a fost ca drumul acesta de exploatare să fie schițat și pregătit pentru o legtură cu centura Clujului și croit de drum pentru viitoare dezvoltări… eeei, asta, da, e doar speculația mea, recunosc, bazată pe schițe și intenții ale autorităților. Mai multe detalii, aici.
Traseul tăierilor
Traseul roz al drumului propus să lege viitoarea centură a Clujului cu A3. în schițele PUG Ciurila. Au renunțat la acest drum în varianta finală, la insistențele societății civile.
Cine poate judeca intenția? Nu știm…
Pentru toate aceste încălcări ale condițiilor din avizul ANANP, din nou, după insistențe mari de tot și răspunsuri sfidătoare, Garda Forestieră Cluj a răspuns în cele din urmă că lucrările de exploatare chiar au fost făcute grosolan și cu încălcarea condițiilor legale. Adică au văzut și ei ce le semnalase societatea civilă de la bun început. Doar că au făcut-o după 1 lună!!! Când tăierile deja erau finalizate. Nu au oprit nimic, nu au salvat nimic.
Acum, dacă vă faceți speranțe că ce frumos, vor fi pedepsiți, vă recomand să fiți foarte reținuți.
Iar la ASFOR, cel care dă acele atestate de exploatare, membru este chiar secretarul de guvern care semnează întâmpinări ale Ministerului Mediului cu numele fostului ministru – un alt fir de investigație ”locală” necesară.
Parchetul teritorial invocat în adresa de mai sus e cel de la Turda, iar organul de cercetare penală va fi cel mai probabil un șef de post rural care mai are în cercetare și alte dosare pentru lucrări și tăieri ilegale în fix aceeași zonă, unele chiar de arini, specie strict protejată, din habitat prioritar…. Tergiversate de ani de zile. Despre care nu mai știe nimeni nimic. Și care nu are absolut nici o intenție să cerceteze pe bune, să obțină vreun rezultat… pentru că e ocupat să intimideze oameni ca mine. Să dea amenzi aberante (anulate de instanță) împreună cu subordonații lui sau să ascundă filmări din audierile în dosare penale din plângerile pe care le-am depus pentru că sunt amenințată, atacată pe stradă. De ce fac angajații poliției din astea? Ei, pentru a răspunde la această întrebare chiar e nevoie de o investigație.
Care nici măcar nu trebuie să fie separată de cea principală legată de dezvoltările imobiliare, de legăturile între funcționari publici, de conflictele de interese evidente și multiple, de legăturile ”familiale” și ”de prietenie” între instituțiile care dau avize pentru construcții la limita pădurii care nu mai e pădure după ce se taie ”rărituri” din ea și se face drum, că cine să mai verifice după niște ani, când se va construi lângă balta (asanată între timp) că a fost sau nu a fost cu aviz, acum nu mai e nimic, ”facem curat”, secăm ”mocirla”, curățăm de crengi uscate și hai cu aplauze pentru dezvoltare.
Deci, reținuți în speranțe, da?
Și recomand privirea de ansamblu, cu drona…
Ca să vedeți de ce toate lucrările din Făget au loc pe margini… și din ce în ce mai adânc în limitele stabilite chiar și ele arbitrar.
Recomand să observați și că lista de instituții e completă: APM, ANANP, Ocolul Silvic Cluj cu director (sau fost director care a semnat amenajamentul…. Și avize că e ok să se construiască lângă, chiar și peste aria protejată) imobiliar cu zeci de hectare în zonele vizate de astfel de ”dezvoltări”, Garda Forestieră, vaii, nu vreți să știți ce sfidare de răspuns ne-a dat Garda de mediu, ei nu au nici o responsabilitate, să contactăm autoritătile competente. Consiliul Județean Cluj cu funcționari proprietari de astfel de terenuri, care și-au dat cu var fagii din aria protejată și s-au apucat să sape groapă de fundație înainte de autorizație. Primăriile Cluj Napoca și Ciurila care TAC magistral, nu au absolut nici o jenă sau problemă…
Și ultimul, dar nu cel din urmă, ci cel mai important, Ministerul Mediului.
Care TACE. Tace. Dar tace până când, în instanță spune că nimeni nu poate face / decide nimic în afară de el… să nu îndrăznim să îi încălcăm pe puterile statale.
Și, când e obligat să răspundă, o face în sfidare. Despre asta într-un episod următor din Sărmana problemă locală, care e de fapt națională de corupție.
Vă mai las aici și strigătul de ajutor de azi… și da, transform și acest articol în #scrisoaredeschisă către dna ministru al Mediului, Diana Buzoianu, poate măcar citește dacă nu clipește…
În urma celor de mai sus rămâne o pădure devastată… deși protejată.
În urma lor, rămâne mult mult mai mult lemn de foc decât dacă tăierile, ”răriturile” ar fi fost făcute legal.
În urma lor rămânem mai săraci de copaci.
Dar sper eu, rămânem și mai conștienți că depinde de noi să ne protejăm pădurea.
Și o putem face dacă suntem mai mulți.
Dna ministru Diana Buzoianu, a trecut 1 lună de la începutul tăierilor în Făgetul Clujului protejat, în zona Sălicea, le-au terminat, e gata… ”its gone”,
și în urma sesizărilor noastre a rămas pădurea protejată tăiată….
deși clar în mod ilegal.
Ce puteți face ca acest lucru să nu se mai repete în nici o arie protejată?
Știți deja că e o practică… să forțeze legea și dacă sunt descoperiți aia e… o amendă acolo, un pic de deranj, un dosar probabil clasat dacă e judecat local… în cel mai rău caz și aia e…
De aceea statutul de arie protejată sit Natura 2000 e considerat frecție la trunchi de lemn… pentru că legea nu e respectată, pentru că instituțiile sunt părtașe la abuzarea legii.
Pentru că toți se bazează că nu îi vede nimeni, că nu are nimeni curaj să intervină dacă vede, că nu știm, că nu înțelegem.
Știți câte ”e legal, Alina” mi-am luat…? Au voie să rărească, au scos doar niște plopi, chiar și e spre binele pădurii?
Chiar și în fața dezastrului și măcelului printre copaci sănătoși și de netăiat ca stejarul sau fagii din pozele acestea?
Vă rog întoarceți-vă atenția spre acest aspect:
Protecția REALĂ a siturilor Natura 2000. Asta vă cerem și noi și Europa.
Vă rog, vă implor chiar, cereți analiza cazului Făget înainte să fie prea târziu. E un caz reprezentativ și acum acut… grav până la Dumnezeu pentru că e cu toată pleiada de instituții complice…
Vă rog, primiți-mă în audiență să vă pot explica față în față, chiar și online, că-s departe, despre ce se întâmplă aici, cu girul instituțiilor subordonate toate Ministerului pe care îl conduceți.
Mai am foarte puțină încredere și speranță, dna ministru, că veți putea face o schimbare… aveți mulți sabotori în instituție… care semnează și în numele dvs ce erau obișnuiți să semneze în numele fostului ministru, care, cred eu, a fost unul dintre cei mai toxici miniștri ai mediului…
Dna ministru, asta e ultima vară întreagă a unor specii rare și protejate – care depind de ecosistemul pădurii și al pășunilor pentru care luptăm aici la Cluj, nu cu hoții săraci, ci cu hoții bogați și din instituții….
Dna ministru, tot ce e mai sus se întâmplă ACUM, când vorbim, într-un alt colț al ariei protejate Făgetul Clujului – Valea Morii, vă rog, opriți aceste măceluri numite în fals rărituri!!! Aceste nu sunt rărituri!
Dna ministru, pentru Făget strigăm, pentru o pădure simbol și plămân pentru Cluj, pentru o pădure care nu se poate apăra, vă rog, auziți-ne…
Apoi vă promit că va urma… pentru că e mult de scris și nu, nu e o problemă locală. E una națională și voi scrie despre ea, chiar și în timp ce Făgetul moare, până când cineva mă va auzi și va înțelege că NU E O PROBLEMĂ LOCALĂ, e o problemă NAȚIONALĂ de corupție și bătaie de joc la adresa pădurilor și ariilor protejate, așa puține câte le mai avem, un abuz orchestrat de imobiliari cu girul tuturor instituțiilor publice.
