Corpul de Control a făcut, potrivit ministrului, niște descoperiri foarte interesante. De pildă, în perioada 2021 și 2023, direcțiile silvice din cadrul RNP Romsilva au acordat prime în valoare totală de peste 46 de milioane de lei, deși multe dintre aceste unități înregistrau pierderi financiare masive.
Mai exact:
• În 2021, pierderile însumau 113,6 milioane lei, iar primele acordate au totalizat 28,6 milioane lei;
• În 2022, s-au acordat prime de 17,6 milioane lei, în timp ce pierderile au fost de 52,1 milioane lei;
• În 2023, premiile au fost mai reduse (23.206 lei), dar au fost acordate în continuare în condițiile unor pierderi de 26,5 milioane lei.
Toate aceste alocări financiare încalcă flagrant prevederile legale, inclusiv clauzele Contractului Colectiv de Muncă, care prevede clar că premierea se face doar în urma unor rezultate ce duc la sporirea veniturilor, reducerea cheltuielilor și îmbunătățirea situației financiare a unității.
„Primele au fost alocate fără a avea la bază o analiză obiectivă a rezultatelor”, afirmă ministrul Buzoianu. „Au fost acordate chiar și în direcții silvice cu pierderi uriașe, ceea ce încalcă atât legislația, cât și logica economică elementară.”
Prejudiciu total: 46 de milioane de lei.
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, nu ocolește realitatea: vor exista nemulțumiri din sistem. Reforma va afecta rețele de influență, funcții bine plătite, obiceiuri înrădăcinate. Dar este o mișcare inevitabilă, în fața unui sistem care premiază pierderea și ineficiența.
„Și acum ne punem întrebarea dacă vor fi și nemulțumiți de reorganizarea Romsilva? Evident. Dar reforma e inevitabilă” – spune ea.
Cazul Romsilva este un simptom al unei probleme mai mari: instituții de stat care operează fără control, fără transparență și fără responsabilitate financiară. Reforma propusă de Ministerul Mediului este poate prima încercare serioasă de a introduce criterii de performanță reale într-un sector gripat de complicități locale și interese economice opace.




