Raport: Publicitatea politică la alegerile din 2025. Rolul platformelor rămâne esențial

Expert Forum atrage atenția că este nevoie să ne întărim la nivelul instituțiilor capacitatea de monitorizare a rețelelor inautentice, precum și de o capacitate de analiză digitală autentică la nivel național. 

Despre OUG 1/2025, reprezentanții afirmă că, printre altele, a eșuat în a defini în mod clar cum se aplică definiția actorului politic și a introdus sancțiuni pentru platforme pe care statul român nu ar fi putut să le aplice, fiind în contradicție cu Digital Services Act (DSA). 

„S-a creat situația în care orice persoană care postează neplătit o opinie politică, fără a face parte din campania electorală a unui competitor, să fie considerată actor politic care poate fi sancționat cu amenzi de până la 50.000 de lei. Un sistem extrem de ușor de abuzat așa cum am văzut sute de cereri depuse la BEC de către AUR pentru a sancționa postări împotriva partidului sau pentru contracandidat. Mai multe organizații au criticat primele decizii ale BEC la începutul lui aprilie, întrucât aveau potențialul de a afecta libertatea de exprimare.

Definiția actorului politic a fost foarte largă, iar reglementarea s-a aplicat atât pentru publicitate plătită, cât și pentru postări care nu au fost promovate cu bani, contrar spiritului DSA, care indică spre publicitate plătită sau care este legată de o campanie sau un partid. În cazul unora dintre aceste postări pentru care s-a decis înlăturarea nu s-a dovedit suficient relația cu o campanie. Mai mult, BEC a extins interpretarea din proprie inițiativă, adăugând persoanele care postează mai des sau care au un profil mai vizibil; aceste reguli trebuiau stabilite de la început”, arată sursa citată.

Principalele constatări

Unul din eșecurile majore ale acestei ordonanțe a fost îngreunarea semnificativă  a funcționării BEC, arată Expert Forum. Astfel, 13% (532) din deciziile luate între 04 aprilie – 15 mai 2025 au fost bazate pe plângeri depuse de AUR. Dintre acestea 170 au fost respinse.

„Pe 12 mai, AUR Brașov a făcut aproape 400 de plângeri la BEC, ceea ce reprezintă un efort susținut și ridică semne de întrebare cu privire la sinceritatea inițiativei. Nu doar AUR a trimit un număr mare de plângeri, am mai identificat și alte persoane – de exemplu, domnul A.S. are un număr de peste 250 de decizii BEC legate de numele său și posibile derivații. Numele D.P. apare în aproape 300 de decizii”, notează organizația.

Soluționarea plângerilor la BEC s-a făcut de către un colectiv restrâns, de aproximativ 50 de persoane, care aveau sarcina de a procesa, verifica postările și de a pregăti deciziile pentru sedința BEC, care lua decizii cu privire la conținut. Ședințele BEC nu au fost publice și o discuție deschisă despre capacitatea unui număr atât de mic de persoane de a face față unui val de plângeri. 

Cumulat, pentru ambele tururi de scrutin, s-au înregistrat 52.031 de plângeri, dintre care 1.258 au fost transmise de persoane juridice, iar 48.816 au fost transmise de persoane fizice. Unele dintre aceste plângeri pot conține un link, iar altele pot include zeci de linkuri.

„În ziua alegerilor de la turul 1 la Biroul Electoral Central au fost primite 310 plângeri, dintre care 14 au fost transmise de persoane juridice, iar 296 de persoane fizice.

În data de 18 mai 2025 la BEC au fost primite 39.913 plângeri. Dintre acestea au fost soluționate 6.268, dintre care 71 au fost transmise de persoane juridice, iar 6.197 au fost transmise de persoane fizice. BEC a comasat unele plângeri, numărul deciziilor luate de birou fiind mai mic decât cel al plângerilor transmise.

BEC a direcționat 4025 de sesizări către IGPR, deoarece materialele la care se făcea referire în plângeri conțineau fotografierea și/sau înregistrarea video a buletinelor de vot, fapte care poate fi sancționată cu amendă.

Este evident că un număr așa de mare de plângeri nu ar fi putut fi nicicum soluționat. Sau chiar dacă multe dintre ele ar fi fost soluționate, probabil materialele ar fi fost eliminate de pe platforme prea târziu, în relație cu efectul pe care l-ar fi putut avea în ziua alegerilor”, mai arată raportul.

Multe dintre plângeri au fost depuse după încheierea campaniei electorale.

Între 04 aprilie – 15 mai 2025 pe site-ul BEC au fost publicate 4.023 de decizii, din care 2.487 de admitere și 1.536 de respingere. După 16 mai au fost publicate 1.862 decizii, din care 960 pe 16 mai, 736 pe 17 mai, 149 pe 18 mai și 17 decizii pe 19 mai. În cazul deciziilor publicate după 16 mai nu mai putem face statistici pentru că nu a mai fost publicat numele persoanei care a depus plângerea și nici rezoluția BEC.

Lecții după anul electoral

Problema publicității politice și a influențării alegerilor prin campanii online mai transparente sau mai opace nu poate sta exclusiv într-o pârghie cum a fost cea definită prin OUG 1, se menționează în raport.

Chiar dacă există astfel de mecanisme de sesizare, rolul platformelor rămâne unul esențial în a elimina materialele care sunt contrare propriilor reguli și legislației naționale. 

Pe lângă eforturile punctuale ale unor instituții, incluzând BEC și AEP, avem relativ puține informații cu privire la activitatea celorlalte instituții care ar putea fi implicate în asigurarea integrității procesului electoral și protejarea democrației.

O întrebare relevantă rămâne și cea legată de finanțarea unor rețele, influenceri sau conturi neasumate. Aceste alegeri, ca și cele din 2024, au arătat că transparența finanțării devine o problemă tot mai mare. Utilizarea criptomonedelor în finanțarea politică nu mai poate fi ignorată.

În teorie, Tik Tok nu permite publicitate politică pe platformă, dar se pot realiza plăți în afara platformei, prin entități intermediare, care în final au scopul de a crește vizibilitatea unui candidat – acestea sunt foarte greu de urmărit.

Și în cazul Facebook s-a observat că identitatea celor care plătesc nu este de fapt așa de ușor de urmărit, nici chiar de autorități, în ciuda faptului că Facebook a dezvoltat o platformă de transparență. 

Retragerea Meta și Google de pe piața de publicitate politică ca urmare a intrării în vigoare a Regulamentului 900 nu va ajuta deloc transparența, dimpotrivă.