Primul președinte al României post-decembriste, Ion Iliescu, a murit marți, la vârsta de 95 de ani.
Anunțul a fost făcut de Guvernul României.
„Cu profund regret, Guvernul anunță încetarea din viață a fostului președinte al României, domnul Ion Iliescu. Fostul președinte al statului român a decedat astăzi, 5 august 2025, la Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”.
Guvernul României transmite condoleanțe familiei și tuturor celor apropiați!
*Detaliile privind programul funeraliilor de stat organizate în onoarea fostului șef al statului român Ion Iliescu vor fi comunicate în perioada următoare”, a transmis Executivul.
Ion Iliescu a fost diagnosticat cu cancer pulmonar și este internat din 9 iunie la Spitalul SRI „Agrippa Ionescu”.
Fost demnitar al statului comunist, Ion Iliescu a devenit președinte al României în 1990. A mai avut două mandate de șef de stat în 1992-1996 și 2000-2004. Numele său rămâne legat atât de Revoluția din 1989, cât și de mineriadele din anii 1990.
Ion Iliescu a preluat conducerea politică a țării pe 22 decembrie 1989, când a fost numit președinte al Consiliului Frontului de Salvare Națională (CFSN), apoi în 1990 a fost ales președinte al României, câștigând cu o majoritate covârșitoare. Un nou mandat a început în 1992. În 2000, este ales din nou președinte al României, câștigând în fața lui Corneliu Vadim Tudor.
În iunie 2009, Iliescu a fost scos de sub urmărire penală în dosarul „Mineriada 13-15 iunie 1990”, în care era acuzat de genocid, complicitate la tortură, propagandă pentru război, tratamente neomenoase, distrugere, favorizarea infractorului și complicitate la rele tratamente.
În octombrie 2015, a fost pus sub urmărire penală în același dosar, pentru infracțiuni contra umanității, iar în 2017 a fost trimis în judecată pentru infracțiuni contra umanității. Procesul a fost suspendat în pandemie. În decembrie 2020, dosarul a fost retrimis Parchetului pentru refacerea rechizitoriului.
În Dosarul Revoluției, Iliescu a fost trimis în judecată în aprilie 2019, alături de Gelu Voican Voiculescu și Ioan Rus, pentru crime împotriva umanității. În 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție și-a declinat competența de judecare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, care a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală. În iunie 2024, Înalta Curte a admis contestațiile formulate de inculpați.
