Deputatul AUR Dan Tanasă a transmis, marți, un mesaj în care îndemna românii să nu mai preia comenzi livrate de curieri străini. În acea seară, un muncitor bengalez a fost lovit pe stradă, în București. Agresorul i-a strigat „du-te înapoi în țara ta” și „ești un invadator”, înainte să fie alergat și prins de un polițist aflat în timpul liber. Tanasă a replicat ulterior că „violența stradală din București și din alte orașe nu are nevoie de postările sale ca să existe”. Dar ce se întâmplă când sute de mii de oameni aud, zi de zi, același mesaj?

Și, în același timp, ce face liderul acestui vocal partid (extremist)? Nu condamnă atacul, nu îndeamnă la calm, ci postează un sondaj ad-hoc pe pagina lui de Facebook. Întrebarea: „Ar trebui expulzați acești indivizi?”, cu referire la un grup de cetățeni pakistanezi cercetați penal pentru că au capturat două lebede pe râul Argeș.
Cazul e real și anchetat de poliție, dar transformarea lui în problemă politică e manipulare pură. Simion nu cere pedepse în cadrul legii, ci expulzări sumare, și o face nu în numele dreptății, ci în numele unei campanii: aceea prin care AUR transformă fiecare incident într-o dovadă că „străinii” sunt pericolul, iar partidul lor soluția.

Apoi, răspunde cu un alt caz, scos din arhiva știrilor: o relatare TVR Info din februarie despre un cetățean nepalez arestat pentru agresiune sexuală. „Ziua și cazul”, scrie Simion, insinuând că violența de pe străzi e produsul „invadatorilor”, nu al urii instigate chiar de partidul său. „Desigur, vinovații sunt Dan Tanasă și AUR”, a adăugat el ironic.
În doar o oră, postarea lui a fost distribuită de aproape 700 de ori și a adunat aproape 1.400 de comentarii. Rețeta e simplă: un incident real este folosit pentru a hrăni ura colectivă.
Într-o țară cu o comunitate diaspora extrem de numeroasă, pe care AUR a mizat în campaniile electorale, și totodată cu un deficit acut de forță de muncă, cu mii de muncitori străini care țin în picioare restaurante, șantiere și ferme, discursul acesta nu aduce soluții, ci violență. Un muncitor bengalez a fost deja agresat. Mâine ce urmează?
„Ziua și cazul” nu e o glumă pe Facebook, ci programul politic al AUR: un dușman pe zi, capital politic în creștere. Ne amintim de „Ce mă fac cu voi? Individual, nu în grup” sau de „ar trebui jupuiți în piața publică”. Nu sunt derapaje, sunt strategii.
George Simion și AUR nu cresc în ciuda instabilității, ci datorită ei, și au tot interesul să mențină haosul, violența latentă și ura zilnică. Pentru că, din ele, partidul își extrage singura resursă reală: voturi.




