După ce autoritățile din Republica Moldova au impresionat pe toată lumea prin felul ferm în care au răspuns încercărilor de corupere a alegătorilor și tentativelor de destabilizare socială venite din partea Rusiei, se pare că și autoritățile române au identificat o adevărată fabrică de identități în inima Iașului. De organizarea acestui sistem se ocupau, în mod deloc surprinzător, membrii clanului Corduneanu, cunoscuți deja, dincolo de problemele cu legea, pentru susținerea acordată fostului candidat al Moscovei în România, Călin Georgescu.
Rețeaua de interese obscure de la Iași implică mai multe elemente de interes în acest moment: o fostă procuroare din Republica Moldova, clanuri interlope și adrese fictive pentru mii de cetățeni
Polițiștii din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Iași au descins, pe 23 septembrie, la mai multe locații din municipiu și din județ, într-o amplă acțiune ce vizează verificarea legalității stabilirii domiciliului în România pentru cetățeni proveniți din Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă.
Potrivit unor surse judiciare, una dintre persoanele aflate în vizor este chiar fosta procuroare și candidată la alegerile prezidențiale din Republica Moldova, Victoria Furtuna, apropiată a oligarhului fugar Ilan Șor și promotoare a curentului filorus din țara vecină.
Investigațiile arată că fosta procuroare ar fi apelat la intermediari din lumea interlopă a Moldovei pentru a-și declara fictiv domiciliul în România. Adresa oficială aleasă: un imobil din municipiul Iași, deținut de soții Mirela și Vasile Bogdan, membri ai clanului Corduneanu.
Același imobil nu ar fi fost folosit doar pentru Furtuna, ci și pentru peste 10.000 de cetățeni moldoveni, care, contra cost, și-ar fi declarat aici domiciliul pentru a obține documente de identitate românești. În fapt, spun sursele, locuința funcționa ca o „fabrică de domicilii fictive”, generând venituri consistente pentru soții Bogdan. Vasile Bogdan nu este nici el străin de lumea infracțională, fiind condamnat de mai multe ori pentru diverse fapte penale.
Dimensiunea rețelei devine și mai controversată dacă privim implicarea clanului Corduneanu în protestele din România organizate pentru susținerea lui Călin Georgescu, personaj controversat asociat cu interesele Federației Ruse. Această legătură ridică semne de întrebare cu privire la potențiala folosire a rețelei de domicilii fictive nu doar pentru beneficii financiare, ci și pentru infiltrări politice sau electorale.
În comunicatul transmis de IPJ Iași, polițiștii precizează că au fost efectuate verificări la 23 de locații și au fost legitimate 30 de persoane. Scopul acțiunii: identificarea neregulilor privind declararea domiciliului și reședinței în România.
Autoritățile reamintesc că legislația a fost recent modificată pentru a limita fenomenul „adresei comune”, prin care mii de persoane figurează fictiv la aceeași adresă. Printre schimbările majore se numără eliminarea posibilității ca mai mult de 10 persoane să aibă același domiciliu declarat.
Deși poliția vorbește despre verificări de rutină, dimensiunea cazului și numele vehiculate sugerează o rețea complexă, unde interese politice, financiare și criminale se intersectează. Ce rol joacă Victoria Furtuna în această schemă? A fost doar beneficiară a sistemului sau un pion al unei rețele mai mari cu implicații regionale? Și, mai ales, câți dintre cei peste 10.000 de cetățeni moldoveni care și-au declarat fictiv domiciliul în România au folosit aceste acte pentru a influența procese electorale sau pentru a facilita activități ilegale?
