Sondajele arată o cursă strânsă între Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), cu o agendă pro-europeană, și mai multe partide pro-ruse care contestă „visul european” al guvernării. În centrul Chișinăului, activiștii politici se luptă pentru fiecare vot, între promisiuni de digitalizare și salarii mai mari, pe de o parte, și avertismente că Uniunea Europeană nu va accepta Moldova nici în zece ani, pe de altă parte. Țara îșipropune aderarea la UE până în 2030.
Acest clivaj nu este nou, notează DW, dar contextul actual îl face mai periculos ca oricând. Războiul din Ucraina a apropiat amenințarea militară de granițele Moldovei, iar drone rusești cad regulat pe teritoriul țării. Peste 1,3 milioane de refugiați au trecut prin țară, dintre care 100.000 au rămas, punând presiune pe o economie oricum fragilă. În Transnistria se află, oricum, aproximativ 1.500 de soldați ruși. Vezi și Reportaj | Transnistria, laboratorul unui vis suveranist și miza alegerilor din Moldova
PAS, aflat la guvernare, și-a declarat de mai multe ori solidaritatea cu Ucraina. În schimb, Blocul Electoral Patriotic (BEP), pro-rus, pe care sondajele îl plasează pe locul doi, insistă asupra „neutralității”. Aceeași teamă se răspândește și online.
Anastasia Nani, de la Centrul pentru Jurnalism Independent, spune că influența rusă pe rețelele sociale a crescut masiv în ultimii ani.
„Una dintre cele mai răspândite narațiuni este că NATO și Ucraina vor să ne bage în război; că bărbații noștri vor ajunge pe front”, explică ea. „Deja legitimitatea alegerilor este pusă sub semnul întrebării.” Potrivit ei, acesta este modul prin care Rusia încearcă să submineze încrederea moldovenilor în alegeri și în statul de drept.
Vezi și Planul Rusiei de a influența alegerile din Republica Moldova: Investigație Bloomberg
Dar pericolul nu vine doar dinspre est. Creșterea costului vieții reprezintă un alt front de luptă, resimțit zilnic de cetățeni. Inflația a explodat la 29% în 2022 și, deși a scăzut la 7,3%, rămâne mult peste media europeană. Pentru pensionari și pentru aproape o treime de moldoveni care trăiesc sub pragul sărăciei, dilemele geopolitice par abstracte. Ei trăiesc cu realitatea unei pâini și câteva roșii la 70 de lei moldovenești și a chiriei de 500 de euro pe lună pentru o garsonieră, într-o țară unde salariul mediu abia trece de 800 de euro.
Așadar, ceea ce se va decide duminică nu este doar orientarea geopolitică a Republicii Moldova, ci și gradul de reziliență al democrației sale. Poate țara să reziste simultan presiunilor Moscovei, manipulărilor informaționale și unei crize sociale acute… sau va ceda în fața oboselii colective, a sărăciei și a fricii de război?
