Trump a lansat ideea Consiliului în septembrie anul trecut, în contextul războiului din Gaza, dar a extins ulterior misiunea „dincolo de Gaza, pentru a aborda toate conflictele globale”. Cu alte cuvinte, un fel de ONU 2.0, doar că sub conducerea unilaterală a Casei Albe.
Potrivit unui proiect de statut consultat de Reuters, Donald Trump va fi președintele Consiliului Păcii și va deține puteri executive extinse, inclusiv drept de veto și dreptul de a exclude membri.
Statele membre ar urma să aibă mandate de trei ani, cu excepția celor care plătesc 1 miliard de dolari pentru a finanța activitățile consiliului și a obține calitatea de membru permanent, se arată în document.
Acum, se pare că mai multe țări au acceptat invitația. Un oficial de rang înalt de la Casa Albă a declarat miercuri că aproximativ 35 de lideri mondiali au acceptat până acum să se alăture Consiliului Păcii, din cele circa 50 de invitații trimise.
Printre aceștia se numără aliați din Orientul Mijlociu, precum Israel, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Bahrain, Iordania, Qatar și Egipt. Au acceptat și membri NATO precum Turcia și Ungaria. Alte țări care au confirmat participarea sunt Maroc, Pakistan, Indonezia, Kosovo, Uzbekistan, Kazahstan, Paraguay și Vietnam.
De asemenea, Armenia și Azerbaidjan s-au alăturat inițiativei. Mai surprinzător este că Belarusul lui Aleksandr Lukașenko, izolat ani la rând din cauza abuzurilor și a sprijinului oferit Rusiei, a acceptat invitația.
Rusia nu a anunțat încă dacă va adera la Consiliul Păcii, în pofida îmbunătățirii relațiilor cu Washingtonul. Nici China nu a luat o poziție clară.
În schimb, Norvegia și Suedia au refuzat invitația, iar ministrul Economiei din Italia, Giancarlo Giorgetti, a spus că aderarea ridică probleme. Franța intenționează, de asemenea, să refuze.
Canada a declarat că a acceptat „în principiu”, dar că detaliile sunt încă în discuție. Alte state importante, precum Marea Britanie, Germania și Japonia, nu au exprimat încă o poziție publică clară.
Ucraina a anunțat că analizează invitația, însă președintele Volodimir Zelenski a spus că îi este greu să își imagineze participarea la un consiliu din care ar face parte și Rusia, după patru ani de război.
Papa Leon, primul papă american și critic al unor politici ale lui Trump, a fost invitat să se alăture consiliului și evaluează propunerea, a transmis Vaticanul.
România evaluează, de asemenea, propunerea.
Inițiativa vine într-un moment în care Statele Unite s-au retras din mai multe organizații internaționale și și-au redus implicarea în ONU. Practic, Washingtonul înlocuiește instituțiile internaționale cu o rețea proprie, condusă după regulile unei corporații.
, o structură paralelă cu Organizația Națiunilor Unite, menită, potrivit propriilor sale declarații, „să aducă stabilitate și ordine în lume”. În realitate, inițiativa ridică numeroase semne de întrebare legate de scop, legitimitate și, mai ales, de cine va decide ce înseamnă pacea. România se află printre statele invitate să adere la acest nou organism, alături de aliați ai SUA din Orientul Mijlociu și membri NATO. Deocamdată, autoritățile române analizează invitația, însă o decizie oficială nu a fost anunțată.){kind=link}