Potrivit surselor noastre, inspectorii Apelor Române au constatat neconcordanțe majore între avizele și autorizațiile emise și situația reală din teren. Se pare că doar în luna noiembrie a anului trecut, ca urmare a intensificării controalelor, s-au aplicat amenzi de peste 4,4 milioane de lei și au fost formulate mai multe plângeri penale.
Problema balastierelor e una importantă, cu efecte grave asupra comunităților, căci, dacă aceste balastiere sunt prost organizate, comunitățile nu mai fac față inundațiilor. Și același surse ne spun că în ultimii ani nu mai puțin de trei copii au murit în astfel de balastiere prost gestionate.
Pentru a evita bătăile de cap, acum cei care doresc să scoată agregatele și să le vândă sau să le folosească în construcții, nu mai cer aviz de balastieră.
Au recurs la altă metodă: avizul de iaz piscicol. Practica descrisă este relativ simplă: operatorii solicită avize de mediu pentru înființarea unor iazuri piscicole, obțin autorizațiile într-un regim mai lejer și mai ieftin decât cel aplicabil balastierelor, după care încep extragerea agregatelor minerale. Materialele sunt valorificate comercial, iar „iazurile” rămân, în cele mai multe cazuri, simple gropi abandonate.
Practica e că se cere aviz de iaz piscicol, vine balastiera, scoate agregatele, acestea sunt valorificate și, pentru a parcurge acești pași foarte profitabili, operatorii nu trebuie decât să promită că vor să producă pește acolo, prim umplerea gropii cu apă și popularea apei cu pește. În realitate, după ce scot agregatele, se lasă gropile goale.
Potrivit datelor discutate, din 2023 până în prezent au fost emise aproximativ 550–600 de avize pentru iazuri piscicole, un număr disproporționat față de realitatea din teren. În unele zone, au fost identificate doar câteva iazuri funcționale, în timp ce restul autorizațiilor par să fi fost folosite exclusiv pentru extracția de balast.
După finalizarea exploatării, obligația de a aduce terenul la starea inițială este, în multe cazuri, ignorată. Gropile rezultate ajung să fie folosite ca depozite ilegale de deșeuri, situație care poate intra în sfera penală.
Efectele acestei practici nu sunt doar administrative. Balastierele ilegale sau prost gestionate au lăsat comunități întregi fără surse de apă și au amplificat riscurile de inundații. Analizele discutate indică faptul că, acolo unde exploatările nu sunt organizate corect, capacitatea naturală a zonelor de a gestiona viituri scade dramatic.
În ultimii ani, au fost raportate și tragedii umane: cel puțin trei copii au murit înecați în balastiere abandonate sau nesecurizate, potrivit informațiilor prezentate în cadrul discuției.
Controale insuficiente și instituții care „nu verifică”
Un alt punct sensibil este lipsa controalelor eficiente. Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) este menționată ca instituție care, în practică, nu ar verifica suficient dacă avizele pentru iazuri piscicole sunt folosite conform scopului declarat.
Am verificat să vedem ce ar trebui să facă această autoritate și în ce fel e organizată. Am aflat că ANRM este instituția guvernamentală responsabilă de acordarea licențelor de exploatare minieră din România. Agenția se află sub coordonarea primului ministru li sub autoritatea Secretariatului General al Guvernului.
La conducerea ANRM s-ar afla Gheorghe Duțu, fost deputat PSD ales încă din anul 2000 pe listele PSD din Brașov. De fapt, acesta ar fi în fruntea acestei Agenții de foarte mulți ani. El a fost numit prima dată de Victor Ponta la conducerea agenției, având rang de secretar de stat, încă din 2012. În 2017 a fost înlocuit de Aurel Gheorghe și apoi a revenit la conducerea agenției.
O nouă portiță: avize pentru „activități de scufundare”
Pe lângă iazurile piscicole, în minister se vorbește despre o altă practică ce începe să fie observată: solicitarea de avize pentru activități de scufundare, care sunt și ele mai ieftine și mai ușor de obținut. Actuala legislație nu obligă beneficiarii să obțină ulterior un aviz de funcționare complet, iar cei care au primit autorizații în baza legii vechi sunt, în prezent, considerați „în regulă”.
Această situație creează un cerc vicios: exploatări care sunt formal legale, dar care scapă unui control real asupra impactului asupra mediului și siguranței publice.
Ministerul Mediului analizează în prezent aproximativ 600 de avize pentru iazuri piscicole, unde ar fi fost identificate multiple ilegalități. În paralel, se discută modificarea legislației pentru a închide aceste portițe și pentru a clarifica obligațiile de refacere a mediului după exploatare.
