Aceasta este și concluzia celui mai recent raport al EU vs DISINFO, care mai arată și că ceea ce numim generic „dezordine informațională” nu mai înseamnă doar conținut fals, ci o rețea globală de acțiuni coordonate care sapă la temelia încrederii publice, amplifică polarizarea și blochează procesele democratice.
Global Risks Report 2026 al Forumului Economic Mondial (WEF) plasează dezinformarea pe locul al doilea în topul riscurilor globale pe termen scurt, doar o treaptă mai jos decât în 2025, când ocupau prima poziție. Raportul avertizează că dezinformarea și alte riscuri tehnologice pot adânci diviziunile politice, culturale sau identitare din societăți, corodând discursul public și slăbind capacitatea de reacție în situații de criză.
Un alt raport, al ONU, numește acest fenomen „multiplicator de risc”: dezinformarea nu acționează singură, ci agravează toate celelalte crize, de la războaie, la pandemii și schimbări climatice. Când oamenii nu mai cred în dovezi, cooperarea devine imposibilă.
O analiză prezentată Consiliului ONU pentru Drepturile Omului merge și mai departe, clasificând dezinformarea drept un risc sistemic pentru drepturile omului. Campaniile FIMI (Foreign Information Manipulation and Interference – manipulare și ingerință informațională străină) vizează din ce în ce mai des comunități vulnerabile, activiști pentru drepturile omului și jurnaliști independenți, tocmai în contextul în care spațiul civic se restrânge, iar încrederea în instituții se prăbușește.
În același timp, Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) a documentat, în raportul său din martie 2025, campanii FIMI în 90 de țări. Țintele principale: Ucraina, dar și Franța, Germania, Republica Moldova și state din Africa.
Toate aceste documente conturează aceeași imagine: dezinformarea este o armă globală. Nu mai vorbim despre o problemă de comunicare, ci despre un risc de securitate comparabil cu războiul, crizele economice sau atacurile cibernetice.
Costul economic al minciunii
Deși FIMI și dezinformarea sunt discutate adesea în termeni politici, un raport recent al Forumului pentru Informație și Democrație (FID), „Imperativul economic al investițiilor în media de interes public”, arată că aceste fenomene au și un cost economic considerabil.
Informația de calitate este, practic, o infrastructură economică: așa cum drumurile și energia susțin economia, știrile corecte și datele verificate permit oamenilor, firmelor și guvernelor să ia decizii raționale.
Când această infrastructură este contaminată, piețele se blochează. Narațiunile false despre inflație, impozite sau datorii publice destabilizează așteptările, stimulează speculațiile și reduc încrederea în guvernanță. În piețele financiare, dezinformarea poate distorsiona prețurile, frâna inovația și descuraja investițiile.
La scară macroeconomică, dezinformarea populistă, care promite politici fiscale nesustenabile sau „demonizează” reformele necesare, poate genera blocaje instituționale și inversări bruște de politici, erodând creșterea și productivitatea.
Democrația sub asediu
Dezinformarea subminează direct drepturile fundamentale și democrația. Impactul FIMI și al dezinformării asupra democrației este detaliat atât în evaluarea riscurilor WEF, cât și în analiza Consiliului ONU pentru Drepturile Omului.
Raportul WEF observă că, pe măsură ce polarizarea socială crește la nivel global, alimentată de dezinformare, „reacțiile unor guverne tind spre forme tot mai autoritare”, pe fondul degradării statului de drept. Analiza HRC arată cum aceste dinamici se traduc în încălcări concrete ale drepturilor omului: dezinformarea poate descuraja participarea la alegeri sau la dezbaterea publică, transmițând anumitor grupuri că votul lor nu contează sau că participarea le-ar putea aduce riscuri.
În zonele de conflict, dezinformarea dezumanizează minorități și legitimează violența. Ea poate bloca negocieri de pace sau justifica atrocități, prezentând victimele drept „dușmani”.
Minciunile despre climă
ONU avertizează și asupra unui alt front al războiului informațional: schimbările climatice. Campaniile de dezinformare pe teme de mediu subminează consensul științific, exagerează costurile tranziției și promovează soluții false, întârziind acțiunile necesare.
În unele cazuri, actori interni sau externi cu interese în combustibilii fosili exploatează FIMI pentru a întârzia reglementările sau investițiile în energie regenerabilă.
Scutul pentru Democrație
Tot mai multe inițiative politice încearcă să transforme aceste concluzii în mecanisme concrete de protecție împotriva dezinformării. Un exemplu central este European Democracy Shield (Scutul European al Democrației), dezvoltat de Comisia Europeană și SEAE, care urmărește să consolideze integritatea spațiului informațional în jurul alegerilor și al proceselor democratice. În dimensiunea sa externă, Scutul vizează combaterea FIMI și dezinformării, sprijinind democrațiile reziliente la nivel global prin cooperare internațională și detectarea timpurie a amenințărilor.
Programul include, de asemenea, sprijin structural pentru jurnalismul independent, verificarea faptelor și educația civică, ca instrumente de întărire a democrației.
