sâmbătă, iulie 18, 2026

PUNEM REALITATEA SUB LUPĂ

AcasăExterneCum luptă Ucraina împotriva dezinformării 

Cum luptă Ucraina împotriva dezinformării 

Un raport al Centrul European de Excelență pentru Combaterea Amenințărilor Hibride, semnat de specialiștii în dezinformare Jakub Kalenský și Roman Osadchuk, a analizat cele mai bune practici ucrainene în combaterea dezinformării, mai ales după invazia din 2022, dar și lecțiile acumulate din deceniul scurs de la Euromaidan. Sunt extrase, astfel, 10 lecții importante, din care și România poate învăța. 

Ucraina are, de departe, cea mai vastă experiență în combaterea dezinformării Kremlinului, confruntându-se simultan cu agresiunea militară și agresiunea informațională. Ucrainenii au trăit direct modul în care războiul informațional se transformă în agresiune fizică, iar cea din urmă este facilitată și justificată prin manipulare mediatică.

Ucraina se află în prima linie a războiului informațional al Rusiei încă de la Euromaidan și Revoluția Demnității (sfârșitul lui 2013 – începutul lui 2014). Ceea ce un general NATO a numit „cel mai uimitor blitzkrieg informațional din istorie” s-a transformat într-un război informațional de uzură care durează de un deceniu. În acest timp, Ucrainenii și-au rafinat strategiile și au acumulat o experiență crucială.

Occidentul a început să acorde atenție abia după 24 februarie 2022, odată cu invazia pe scară largă. Războiul militar al Rusiei a fost însoțit de o campanie mediatică internă cu retorică genocidară, dar și de operațiuni informaționale externe menite să paralizeze rezistența ucraineană și sprijinul internațional.

Ucrainenii au răspuns printr-o combinație unică de reziliență, creativitate și comunicare strategică. Lupta lor a fost atât de impresionantă încât mulți observatori occidentali au declarat, prematur, „victoria Ucrainei în războiul informațional”, deși specialiștii ucraineni au avertizat că bătălia pentru opinia publică este departe de a fi încheiată.

Cele 10 lecții

1. O bază solidă este esențială

Ucraina a construit un sistem extins de monitorizare și reacție rapidă. Respingerea promptă a falsurilor și clarificarea publică a realității sunt condiții fundamentale pentru succes.
Prioritatea este acțiunea, nu perfecțiunea: greșelile fac parte din procesul de învățare.

2. Numerele contează

Resursele, umane, financiare, instituționale, sunt decisive. Cu cât sunt mai multe inițiative și voci care repetă aceleași mesaje bazate pe fapte, cu atât efectul este mai puternic. Chiar dacă Ucraina investește mai mult decât multe state occidentale, recunoaște că agresorul dispune încă de resurse superioare.

3. Suprapunerea nu este o problemă, ci o protecție

Ucrainenii nu evită suprapunerile dintre proiecte de fact-checking și monitorizare. Dimpotrivă: mai mulți actori care lucrează pe același subiect asigură rapiditate, redundanță și verificare încrucișată. Lipsa rigidității birocratice a accelerat reacțiile.

4. Societatea civilă este forța vitală

Niciun guvern nu poate combate singur dezinformarea. În Ucraina, societatea civilă a fost prima linie de apărare informațională, cu ONG-uri și inițiative independente care au acționat încă înainte ca statul să se implice. 

5. Pregătirea este vitală, dar nu suficientă

Planurile de urgență, mesajele de criză și canalele alternative de comunicare trebuie stabilite din timp. Totuși, adaptabilitatea este la fel de importantă, întrucât rigiditatea ucide reacția. Chiar și o societate aflată de ani de zile sub amenințare poate refuza să creadă în scenariul cel mai rău.

6. Măsurile punitive sunt necesare

Apărarea pasivă nu e suficientă. Ucraina a introdus măsuri punitive pentru a limita capacitatea actorilor ostili, de la blocarea canalelor de propagandă până la sancțiuni și interdicții. Acestea cresc costurile agresorului și protejează spațiul informațional.

7. Umorul este o armă serioasă

Ucrainenii folosesc umorul strategic. Conținutul amuzant ajunge la public mai larg, ridiculizează propaganda rusă și crește moralul. Satira devine un instrument de reziliență, dar și de subminare a credibilității inamicului.

8. Faptele vorbesc mai tare decât cuvintele

Pe măsură ce atrocitățile ruse s-au intensificat, narațiunile false despre o „Rusie frățească” care lovește doar ținte militare au devenit imposibil de crezut. Acțiunile Occidentului, primirea refugiaților, ajutorul militar și financiar, au contrazis direct propaganda Kremlinului.

9. Războiul informațional nu s-a încheiat

Nimeni din Ucraina nu consideră că războiul informațional este câștigat. Rusia continuă să-și adapteze metodele și va rămâne o amenințare constantă. Vigilența permanentă este noua normalitate.

10. Occidentul trebuie să recupereze decalajul

Ucrainenii cer partenerilor occidentali să ia în serios lupta informațională și să adopte abordarea Kievului: o rezistență activă, nu reactivă.
Ei propun chiar un mecanism coordonat de sprijin în domeniul comunicării strategice și combaterii dezinformării, complementar ajutorului militar.

Georgiana Costea
Georgiana Costea
Licențiată în Relații Internaționale și Studii Europene, cu un masterat în același domeniu, Georgiana Costea a debutat în presă abordând politica internă și externă. Între timp, s-a concentrat pe zona economică, cu accent pe energie și IT, în cadrul revistei de business Forbes România.
ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articole Populare

spot_img

Articole Populare