Potrivit soluției pe scurt, Tribunalul București a decis „în temeiul art. 425¹ alin. (7) pct. 1 lit. b) raportat la art. 347 din Codul de procedură penală, respinge, ca nefondată, contestația formulată de contestatorul – inculpat Georgescu Călin, împotriva încheierii pronunţate la data de 09.12.2025 de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti”.
Totodată, instanța l-a obligat pe Georgescu la plata sumei de 400 de lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
Reamintim faptul că pe data de 9 decembrie 2025, Judecătoria Sectorului 1 București a stabilit că judecata pe fond poate începe, după ce judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea probelor administrate de procurori și faptul că rechizitoriul îndeplinește condițiile prevăzute de lege.
Avocații lui Călin Georgescu au contestat, însă, această soluție la Tribunalul București, solicitând desființarea încheierii și trimiterea dosarului înapoi la Parchetul General, pentru refacerea urmăririi penale.
La termenul anterior, cei doi judecători din completul inițial al Tribunalului București nu au reușit să ajungă la un acord asupra soluției ce urma să fie pronunțată. Una dintre opinii a fost în sensul începerii judecății pe fond, în timp ce cealaltă a vizat retrimiterea cauzei la procurori.
În aceste condiții, instanța a constatat existența unei divergențe și a dispus formarea unui complet de divergență, prin includerea unui al treilea judecător.
Judecarea cauzei a fost reluată în complet de divergență, termenul fiind stabilit pentru luni, 9 februarie 2026, ora 11:00. Potrivit deciziei instanței, judecarea cauzei să se reia în complet de divergenţă.
Călin Georgescu a fost trimis în judecată la data de 2 iulie 2025 de Parchetul General, sub măsura controlului judiciar. Acesta este acuzat de promovarea în public a cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, crime contra umanității și crime de război, precum și de promovarea în public a ideilor, concepțiilor sau doctrinelor fasciste, legionare, rasiste ori xenofobe. Faptele sunt reținute în formă continuată.
În rechizitoriu, procurorii arată că, în perioada 16 iunie 2020 – 16 mai 2025, inculpatul ar fi promovat în mod repetat, prin diverse mijloace, idei și concepții fasciste, legionare și xenofobe. Printre elementele invocate se numără mobilizarea în masă a națiunii în vederea „regenerării” și „renașterii” acesteia prin palingeneză, crearea „omului nou” sub cupola misticismului creștin ortodox, inclusiv prin acceptarea implicită a utilizării unor mijloace violente, precum și necesitatea apariției unui lider carismatic, predestinat și autoritar.
Procurorii mai menționează glorificarea excesivă a trecutului istoric, prezentat în opoziție cu un prezent descris ca o perioadă de decădere profundă a demnității naționale, precum și promovarea unui ultranaționalism populist, construit pe un nucleu mitic creștin.
În actul de sesizare a instanței este menționat și cultul mareșalului Ion Antonescu, condamnat definitiv pentru crime de război. Potrivit procurorilor, Călin Georgescu l-ar fi elogiat, prezentându-l drept erou național și reproducând aproape identic discursul, gesturile și tonul acestuia.
De asemenea, anchetatorii susțin că inculpatul ar fi efectuat salutul legionar în timpul unui discurs susținut în fața unor protestatari față de restricțiile impuse în contextul pandemiei de COVID-19, în Piața Universității din București, la data de 2 octombrie 2021.
Procurorii mai arată că Georgescu ar fi afirmat constant, în interviuri, declarații publice și postări online, consecvența sa ideologică pro-legionară, menținând legături cu persoane din mediul neolegionar. Potrivit acuzării, scopul ar fi fost acela de a produce o schimbare de percepție asupra Mișcării Legionare, într-o tentativă de normalizare a acestei ideologii și a figurilor istorice asociate ei. În acest context, sunt invocate afirmații cu caracter elogiativ la adresa lui Corneliu Zelea Codreanu, Ion Antonescu și Ion Moța.
Anterior pronunțării deciziei, Călin Georgescu a lansat noi acuzații publice dure la adresa autorităților, susținând că România ar fi un stat „capturat” și că alegerile ar fi fost „anulate într-un mod brutal și nedemocratic”.
