Decizia Tribunalului de la Bruxelles obligă statul român nu doar să plătească integral dozele contractate, ci și să preia aproape 29 de milioane de vaccinuri pe care, în trecut, a refuzat să le mai accepte.
Hotărârea este clară: România trebuie să achite suma de 3.031.128.036,97 lei către Pfizer România, cu dobânzi calculate din 8 decembrie 2023 și capitalizate ulterior. În plus, statul este obligat să preia 28.940.613 doze de vaccin în următorii trei ani, în tranșe egale. Alături de România, și Polonia a pierdut un proces similar.
Sigur că printre primii politicieni români care au reacționat a fost Sorin Grindeanu, care se prezintă de o vreme public drept apărătorul vulnerabililor. Și acum cere ca cineva să plătească. Nu la fel de vocal e Sorin Grindeanu când s-ar pune problema ca cineva să plătească și pentru dezastrul lăsat în urma lui de Marcel Ciolacu, dar, sigur, acestea sunt chestiuni de detaliu, care nu-și au locul în această analiză.
Facem totuși precizarea că, în urma deciziei, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a reacționat dur, sugerând chiar posibilitatea unor plângeri penale împotriva celor care au semnat contractele în perioada pandemiei. Acesta a pus în oglindă suma pierdută în instanță cu bugetele destinate categoriilor vulnerabile, sugerând că impactul asupra bugetului public este direct și sever:
„Vorbim de 600 de milioane de euro […] bani care ar fi putut merge către pensionari și persoane cu venituri mici. Cineva trebuie să plătească.”
Dincolo de reacțiile aproape isterice ale lui Grindeanu din ultima vreme, indiferent de teme, ar fi totuși important să înțelegem un lucru esențial: cum s-a ajuns aici?
Documentele oficiale și ancheta procurorilor indică faptul că această situație nu a fost imprevizibilă.
Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor la acel moment, a fost singurul membru al Guvernului care s-a opus explicit achiziției masive de vaccinuri. Acesta a refuzat să avizeze memorandumurile inițiate de miniștrii Sănătății, Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă, invocând lipsa fondurilor și dimensiunea nejustificată a contractelor.
Potrivit datelor oficiale, România a contractat peste 53 de milioane de doze pentru o populație eligibilă de aproximativ 10,7 milioane de persoane — adică de 2,5 ori mai mult decât necesarul pentru vaccinarea completă.
Mai mult, Ministerul Finanțelor avertiza că fondurile disponibile în rezerva bugetară erau insuficiente pentru a acoperi aceste achiziții.
La scurt timp după aceste opoziții, pe 8 iulie 2021, Florin Cîțu l-a remaniat pe Nazare din funcția de ministru al Finanțelor. Decizia a venit pe fondul unor tensiuni legate chiar de politica bugetară și de aceste contracte. Imediat după demitere, președintele Klaus Iohannis l-a numit pe Cîțu interimar la Finanțe. Coincidență sau nu, eliminarea singurei voci critice din Guvern a fost urmată de continuarea politicii de achiziții.
Ulterior, Direcția Națională Anticorupție (DNA) a deschis un dosar penal privind modul în care au fost realizate achizițiile de vaccinuri, vizând posibile fapte de abuz în serviciu.
Procurorii au arătat că România a cumpărat vaccinuri în valoare de peste un miliard de euro, mult peste necesar, în condițiile în care campania de vaccinare nu a atins țintele prognozate.
Între decembrie 2020 și septembrie 2021, aproximativ 8,1 milioane de români s-au vaccinat, folosindu-se circa 16,9 milioane de doze. În paralel, zeci de milioane de doze au rămas neutilizate.
În acest context, Guvernul condus de Cîțu a încercat să introducă o lege care ar fi condiționat accesul la locul de muncă de vaccinare sau testare.
Criticii au susținut atunci că măsura ar fi avut și rolul de a crește artificial consumul de vaccinuri deja achiziționate în exces. Legea a picat în Parlament în octombrie 2021, neîntrunind numărul necesar de voturi. Printre cei care nu au susținut-o s-a numărat chiar Alexandru Nazare.
Astăzi, consecințele acelor decizii sunt cuantificabile: sute de milioane de euro de plătit și zeci de milioane de doze de preluat — indiferent dacă mai sunt sau nu necesare. Cel mai probabil, nu mai sunt. Iar întrebarea care rămâne valabilă în acest context este ce facem cu această nouă povară asupra bugetului public al României, care chiar nu era astăzi în poziția de a plăti sume uriașe de bani unor coloși farmaceutici. Mai ales că la momentul acela, chiar ministrul Finanțelor de astăzi s-a opus unei achiziții de-a dreptul halucinante, dacă ne amintim că, totuși, la momentul acela, românii aveau una dintre cele mai mici intenții de a se vaccina, comparativ cu alte state europene.
, la care se adaugă dobânzi penalizatoare.){kind=link}