Miza depășește însă granițele Ungariei. În România trăiește cea mai mare comunitate maghiară din afara țării vecine, iar o parte dintre acești cetățeni au drept de vot. În acest context, alegerile de la Budapesta devin un exercițiu de influență transfrontalieră, dar și un test al modului în care politica internă maghiară reverberează în comunitățile din diaspora.
Despre miza acestor alegeri, rolul comunității maghiare din România și implicațiile regionale, Investigatoria a discutat cu Attila Marton, profesor universitar la Debrecen și activist civic.
Căci pentru Ungaria, aceste alegeri nu sunt doar despre cine câștigă, ci despre cât de mult se poate schimba un sistem construit să reziste schimbării. Attila Marton descrie actualul context drept unul în care orice rezultat produce, inevitabil, o transformare, dar nu neapărat una în direcția democrației.
„Dacă Orbán Viktor câștigă aceste alegeri, și sunt șanse să câștige, atunci mai mult ca sigur o să vină o perioadă în care sistemul democratic se va eroda și mai tare, vor strânge și mai tare șuruburile și vor face și mai sigură victoria viitoare. Deci o să fie o întorsătură spre o autocrație și mai puternică. Îmi fac griji că așa va fi”, a declarat el, pentru Investigatoria.
În scenariul unei victorii pentru Fidesz, există riscul unei consolidări accelerate a puterii. După ani în care instituțiile au fost remodelate, o nouă victorie ar putea însemna o etapă de „închidere” a sistemului: control mai strict asupra instituțiilor, reducerea spațiului critic și o securizare suplimentară a viitoarelor alegeri.
„În momentul de față, sistemul, imperiul este construit în așa fel încât sunt pregătiți să piardă alegerile. Unii din partidul de guvernare deja spun că ar fi fost mai bine să piardă alegerile acum 4 ani și să stea opoziție o tură, ca să nu se erodeze încrederea și să revină acum. Dar, practic, dacă pierd acum alegerile și rămân în opoziție, lasă în urmă un sistem care e bine construit în jurul partidului Fidesz și oamenilor care sunt fideli partidului Fidesz”, punctează el.
Dar nici o eventuală victorie a opoziției, reprezentată de partidul Tisza, nu ar însemna automat o resetare democratică. Sistemul construit în jurul Fidesz funcționează, în mare parte, independent de rezultatul electoral. Constituția a fost modificată în mod repetat, instituțiile-cheie sunt conduse de persoane numite pe mandate lungi, iar arhitectura statului este gândită astfel încât să mențină influența politică pe termen lung.
„Tot sistemul de stat este construit în așa fel încât mandatele celor mai importanți oameni din sfera extra-guvernamentală să fie foarte lungi și foarte puternice. Doar ne gândim aici la Procurorul General, care este unul dintre cei mai fideli prieteni ai lui Orbán – are un mandat până în 2029. La fel, președintele Republicii are puteri sporite, după ultima modificare de Constituție. Toată Curtea Constituțională a Ungariei este puternică, pro-Orbán, pro-Fidesz, cu mandate foarte lung. Deci, chiar și dacă plecăm de la premisa că Tisza câștigă alegerile și formează următorul guvern, dacă nu au majoritate, atunci Fidesz trebuie doar să supraviețuiască 4 ani în opoziție.
Și la asta se adaugă și faptul că, spre exemplu, și majoritatea presei este în mâna apropiaților partidului Fidesz. Sunt mai bine de 450 de publicații, de la cele mai locale, ziare, până la televiziunile naționale și posturile de radio naționale, care sunt arondate partidului Fidesz și, mai bine zis, clicii de prieteni din jurul lui Orbán. Orice ar putea să facă un nou guvern, realitatea se modelează prin mass media și această vulnerabilitate o să facă mult mai grea viața următorului executiv non-Fidesz”, a explicat Attila Marton.
În paralel, universitățile și alte instituții au fost transferate către fundații cu conducere politizată, ceea ce limitează capacitatea unui eventual nou guvern de a interveni rapid.
„Partidul Tisza, dacă câștigă alegerile, o să câștige o autocrație la cheie, până la urmă. Și o să fie foarte greu să găsească motivația internă să-și limiteze puterile, pentru că oricărui guvern îi convine să aibă puteri sporite de decizie. Vor trebui să găsească motivație interioară în partid ca să refacă lucrurile și pentru a întări democrația. Dar fiindcă majoritatea oamenilor din Tisza au cumva un trecut înrădăcinat în Fidesz, îmi fac griji că nu o să vedem o schimbare majoră de direcție.”
Un alt element mai puțin discutat în afara Ungariei, dar relevant pentru felul în care arată această competiție electorală, este chiar restrângerea câmpului politic. Attila Marton atrage atenția că, spre deosebire de România, unde fragmentarea opoziției este aproape o regulă, în Ungaria mai multe partide mici au ales să nu intre cu adevărat în cursă sau să se retragă parțial pentru a nu reduce șansele partidului Tisza.
„Din toată paleta, din start, mai multe partide nu au pornit în aceste alegeri. Au ales, practic, să se sinucidă electoral ca să sporească șansele Tisza. Și cei care și-au adunat semnăturile pentru a participa sunt, în total, 5 partide. (…) Cred că este un risc destul de mare să ajungă în Parlament trei sau chiar două partide foarte mari și ar fi o problemă din punct de vedere democratic pentru că o să avem, până la urmă, două partide de dreapta și un partid de extremă dreaptă cu care, de altfel, Orbán ar putea să facă o alianță de guvernare.”
Un moment de cotitură
Din România, aceste alegeri sunt adesea privite prin prisma votului din Transilvania. În realitate, influența acestuia este limitată. Deși comunitatea maghiară este numeroasă, participarea efectivă la votul prin corespondență reduce impactul la echivalentul unui singur mandat parlamentar. Mult mai relevantă este însă percepția publică asupra acestui proces.
„Comunitatea maghiară din România nu este deloc omogenă. Da, într-adevăr, o parte semnificativă vede în Orbán salvatorul națiunii. Toată narativa pe care a construit-o în jurul lui și în jurul partidului Fidesz funcționează bine la foarte mulți maghiari în Transilvania.
Dar comunitatea este divizată, mai ales pe linii de urban, rural, oameni cu educație superioară, oameni tineri care văd și altceva decât sistemul de guvernare propus de Victor Orbán. Și cred că este foarte important să evidențiem faptul că maghiarii din Transilvania nu gândesc într-un bloc. Și sunt și aici foarte multe persoane care consideră regimul autocratic al lui Orbán un regim pe moarte și, în consecință, vor vota împotriva acestui regim. Țin, totuși, să menționez faptul că, mai degrabă, supărarea oamenilor atât în Ungaria, cât și în Transilvania este cea care va aduce voturi partidului Tisza. Este cumva un vot mai degrabă contra sistemul lui Orbán.”
Dar sistemul de vot prin corespondență, facilitat în Transilvania prin intermediul unor organizații și fundații, inclusiv de partidul UDMR, ridică probleme de transparență. Buletinele de vot circulă prin mai multe etape înainte de a ajunge la consulate, iar lipsa unui control clar asupra acestui traseu afectează încrederea în procesul electoral. Chiar și în absența unor dovezi clare de fraudă, opacitatea devine, în sine, o vulnerabilitate democratică.
„Trebuie să observăm faptul că până și UDMR este construit din tabere, care sunt într-un concurs de loialitate față de Orbán pentru fonduri. Este problema principală, pentru că de multe ori finanțările care au ajuns din partea guvernului Orbán în Transilvania au fost decise într-un mod netransparent. Și toate grupările din UDMR au fost într-o competiție internă pentru aceste fonduri. Concursul de loialitate duce inevitabil la faptul că vor să facă campanie pentru Fidesz și pentru Victor Orbán. Dar, pe de cealaltă parte, sunt prinși într-un sistem de ciocan și nicovală, deoarece cei din UDMR văd că lucrurile nu merg în direcția în care și-ar dori să meargă.
Se vede și prin faptul că mobilizarea nu este neapărat foarte mare. Ei au promis, într-adevăr, un număr relativ mare de voturi din Transilvania, dar pe care probabil nu o să-l poată să-l livreze și se pregătesc la o schimbare de regim. (…) O eventuală pierdere a puterii de către Victor Orbán ar decredibiliza în totalitate liderii actuali din UDMR. Și, efectiv, cred că nu ar avea susținerea necesară și nu ar beneficia de încrederea necesară pentru a putea purta discuții cu un nou guvern la Budapesta din moment ce au făcut campanie directă pentru Orbán. Mi se pare, de altfel, foarte periculos pentru comunitatea maghiară din Transilvania, pentru că liderii UDMR ar trebui să fie într-o relație cât de cât echidistantă cu toate partidele, ar trebui să aibă o relație cât de cât acceptabilă cu fiecare guvern de la Budapesta.”
La fel de importantă este și nuanțarea felului în care este prezentat, din România, votul comunității maghiare din Transilvania. În ultimele luni, spațiul public românesc a fost traversat de ideea că maghiarii din România votează aproape monolitic cu Orbán și că acest vot ar avea un rol decisiv.
Attila Marton spune că această interpretare este, în cel mai bun caz, o exagerare și, în cel mai rău caz, o distorsionare statistică. Numeric, lucrurile arată diferit. Din aproximativ 1,1 milioane de maghiari care trăiesc în România, doar o parte au și cetățenie ungară, deci drept de vot. Dintre aceștia, numai o parte se înscriu efectiv în registrul electoral, iar dintre cei înscriși, nu toți trimit înapoi corect și valid buletinul de vot.
„Relația București-Budapesta nu va fi afectată major”
În plan regional, rezultatul alegerilor este puțin probabil să producă schimbări majore în relația dintre București și Budapesta.
Cooperarea instituțională rămâne stabilă, iar o eventuală schimbare de guvern ar deschide mai degrabă un nou capitol decât ar genera tensiuni.
„Cred că orice se întâmplă în momentul de față în alegerile din Ungaria nu o să aibă un impact semnificativ asupra relației cu guvernul României. Știm că, recent, premierul Bolojan a fost în vizită la Budapesta, are o relație cât de cât de lucru cu guvernul actual. Probabil o schimbare de guvern ar putea să înceapă o etapă nouă, un capitol nou în această relație, dar nu văd ca un risc pentru colaborare nici dacă câștigă Péter Magyar, nici dacă rămâne Victor Orbán la putere.
Relația cumva s-a normalizat în ultima perioadă. Péter Magyar nu o să aibă o abordare radical diferită față de România. Pornind de la ideea că relația dintre cele două cancelarii, dintre cele două guverne, este relativ stabilă și proactivă, nu cred că ar influența semnificativ această relație, orice ar fi rezultatul alegerilor din acest weekend”, a mai punctat Attila Marton.
În schimb, adevărata miză rămâne internă: capacitatea Ungariei de a reveni la un echilibru democratic sau, dimpotrivă, de a consolida un model care a devenit deja un reper pentru alte regimuri iliberale.
