Este, însă, doar un pas procedural. Băncile au la dispoziție 30 de zile pentru a răspunde acuzațiilor și pentru a-și prezenta punctele de vedere înainte ca autoritatea să ia o decizie finală. Urmează audieri, iar apoi Consiliul va decide dacă își însușește raportul și aplică sancțiuni sau dacă trimite cazul spre completare ori îl închide.
O reacție a venit de la Banca Transilvania, care a confirmat primirea documentului și a subliniat că acesta reprezintă doar o etapă intermediară. Instituția susține că a acționat în conformitate cu legea și anunță că își va apăra poziția „cu vigoare”, inclusiv în instanță, dacă va fi cazul.
Miza este uriașă. Surse din piață vorbesc despre posibile amenzi de până la 10% din cifra de afaceri pentru fiecare bancă implicată, ceea ce ar putea duce la sancțiuni totale de peste un miliard de euro. Dacă aceste estimări se confirmă, cazul ar deveni unul dintre cele mai mari din istoria recentă a autorității de concurență.
Ancheta vizează suspiciunea că cele zece bănci participante la calculul ROBOR ar fi coordonat nivelul dobânzii în cadrul procedurii zilnice de „fixing”, influențând astfel costul creditelor pentru milioane de români. ROBOR nu este doar un indicator tehnic, ci un reper care se reflectă direct în ratele plătite de populație și companii.
Investigația a fost declanșată într-un context tensionat, după ce indicele s-a decuplat de dobânda-cheie stabilită de Banca Națională a României.
Guvernatorul Mugur Isărescu avertiza atunci că băncile „au sărit calul”, sugerând o reacție exagerată a pieței, care nu mai reflecta fidel condițiile de lichiditate.
De partea cealaltă, reprezentanți ai sistemului bancar au susținut constant că ROBOR este rezultatul unei piețe libere, stabilit prin mecanisme transparente, și că nu există dovezi ale unor înțelegeri între instituții.
Lista băncilor investigate include toate instituțiile participante la calculul ROBOR, printre care Banca Comercială Română, BRD – Groupe Société Générale, Raiffeisen Bank, UniCredit Bank și ING Bank.
Autoritatea vrea să finalizeze ancheta în prima jumătate a anului 2026, în condițiile în care mandatele actualei conduceri se apropie de final. Dacă termenul nu va fi respectat, decizia ar putea fi amânată pentru anul viitor, ceea ce ar prelungi incertitudinea într-un caz deja sensibil.
Indiferent de verdict, o eventuală decizie de sancționare nu va închide rapid subiectul. Băncile vor putea contesta hotărârea la Curtea de Apel București, iar procesul s-ar putea întinde pe ani de zile.
Dincolo de aspectele juridice, cazul ridică o întrebare esențială: cât de liberă este, în realitate, o piață în care câțiva jucători mari stabilesc un indicator care influențează direct milioane de contracte de credit? Răspunsul la această întrebare ar putea avea consecințe nu doar pentru bănci, ci și pentru încrederea în întregul sistem financiar românesc.
