În mesajul său public, Vlad Gheorghe atrage atenția că nu este vorba doar despre simple investiții transfrontaliere, ci despre un mecanism mai complex, care ar fi putut alimenta rețele de influență politică și propagandă asociate fostului premier ungar Viktor Orbán. Potrivit acestuia, există indicii că o parte din fondurile publice nu au ajuns la beneficiarii reali, ci au fost redirecționate către structuri opace, cu rol în consolidarea unei agende politice în afara granițelor Ungariei.
„Nu vorbim doar despre bani. Vorbim despre influență politică construită cu bani publici, inclusiv pe teritoriul României”, a subliniat fostul europarlamentar.
În scrisoarea adresată lui Péter Magyar, Gheorghe face apel la promisiunile acestuia privind reformarea statului și combaterea corupției, cerând extinderea investigațiilor și asupra fluxurilor financiare externe.
El solicită în mod explicit:
• verificarea modului în care au fost cheltuite fondurile publice maghiare în România;
• identificarea beneficiarilor reali;
• analizarea posibilei utilizări a banilor în scopuri de propagandă politică;
• investigarea rețelelor asociate fostului regim;
• cooperarea cu autoritățile române și europene.
În document, Gheorghe avertizează că, dacă suspiciunile se confirmă, situația ar putea reprezenta „nu doar o deturnare a fondurilor publice, ci și o interferență gravă în spațiul democratic al unui alt stat membru al Uniunii Europene”.
Demersul nu este prezentat doar ca o problemă bilaterală între România și Ungaria, ci ca una de interes european. Fostul europarlamentar subliniază că transparența utilizării fondurilor publice și eliminarea mecanismelor de influență politică sunt esențiale pentru credibilitatea instituțiilor democratice la nivelul Uniunii Europene.
„Curățarea acestui sistem nu este doar o problemă a Ungariei. Este o problemă europeană”, afirmă Gheorghe, cerând ca investigațiile să fie duse „până la capăt”.
Scrisoarea se încheie într-un ton ferm, cu un apel la demontarea completă a mecanismelor construite în jurul fostei puteri politice de la Budapesta: „Caracatița vechiului regim trebuie adusă la suprafață în totalitate.”
Conținutul integral al scrisorii deschise aici:
Stimate domnule Péter Magyar,
Victoria dumneavoastră electorală marchează nu doar o schimbare de guvern, ci, așa cum chiar ați spus, o schimbare de regim. Angajamentul ferm de a-i trage la răspundere pe cei care au „jefuit, trădat și ruinat” Ungaria și de a construi un stat bazat pe integritate, transparență și stat de drept oferă o oportunitate istorică pentru curățarea sistemului public și reconectarea Ungariei la valorile europene.
În acest context, vă solicit respectuos să extindeți această investigație și asupra fluxurilor financiare care au depășit granițele Ungariei, în special asupra sumelor semnificative provenite din bugetul statului maghiar și direcționate către România, în numele investițiilor în comunitățile maghiare.
Există suspiciuni serioase că o parte din aceste fonduri nu au fost utilizate în interes public, ci au alimentat o rețea extinsă de influență politică și economică asociată fostului regim condus de Viktor Orbán. Această structură transfrontalieră pare să fi funcționat prin mecanisme opace de finanțare, contracte preferențiale și structuri paralele de putere, inclusiv pe teritoriul României.
Mai mult, există indicii că bani publici ar fi fost folosiți pentru finanțarea propagandei politice pro-Orbán în afara Ungariei, inclusiv în comunități din România. Astfel de practici, dacă sunt confirmate, reprezintă nu doar o deturnare a fondurilor publice, ci și o interferență gravă în spațiul democratic al unui alt stat membru al Uniunii Europene.
În spiritul promisiunilor dumneavoastră de a crea mecanisme de recuperare a activelor și de a investiga utilizarea abuzivă a fondurilor publice, inclusiv prin cooperare europeană și aderarea la Parchetul European, consider că aceste fluxuri financiare externe trebuie analizate cu aceeași rigoare.
Vă solicit respectuos, astfel:
– investigarea modului în care au fost cheltuite fondurile publice maghiare direcționate către comunitățile din România;
– identificarea rețelelor de influență și a beneficiarilor reali ai acestor fonduri;
– analizarea utilizării banilor publici în scopuri de propagandă politică;
– urmărirea firelor financiare care duc către structurile asociate fostului regim Orbán;
– cooperarea cu autoritățile române și europene pentru a asigura transparența și tragerea la răspundere a celor implicați.
Această clarificare nu este doar în interesul contribuabililor maghiari, ci și al cetățenilor români și europeni. Curățarea acestor mecanisme ar reprezenta un semnal puternic că noua Ungarie face schimbarea inclusiv dincolo de granițele sale.
Caracatița vechiului regim trebuie adusă la suprafață în totalitate.
