România pierde 770 de milioane de euro din PNRR după ce nu a reușit să îndeplinească unul dintre obiectivele asumate în relația cu Uniunea Europeană. În acest context, 92% dintre respondenții unui sondaj realizat în mediul online consideră că persoanele responsabile ar trebui să suporte consecințe. Rezultatele cercetării sociologice sunt publicate simbolic pe 31 august, după ce președintele Nicușor Dan a anunțat că partidele nu au ajuns la un consens politic și social în privința legii salarizării unice.
Eșecul în atingerea obiectivului înseamnă pierderea a 770 de milioane de euro din fondurile PNRR, în condițiile în care România a avut la dispoziție cinci ani, dintre care patru ani de lucru efectiv, pentru îndeplinirea angajamentului.
Subiectul riscului de pierdere a fondurilor este deja cunoscut de majoritatea respondenților. 87% spun că au auzit despre această problemă: 35% afirmă că îi cunosc detaliile, iar 52% spun că au auzit câte ceva despre ea. Alți 13% au aflat despre risc abia cu ocazia sondajului. În același timp, 88% dintre respondenți consideră că pierderea banilor ar fi gravă pentru România, iar 49% califică situația drept „foarte gravă”, în timp ce 39% o consideră „destul de gravă”. Doar 8% spun că pierderea ar fi puțin sau deloc gravă, în timp ce 4% nu sunt siguri. Percepția asupra gravității situației este ridicată inclusiv printre cei mai puțin informați despre subiect.
Dintre cei care afirmă că știu detalii despre riscul pierderii fondurilor, 88% consideră situația gravă. Același procent se regăsește și în rândul celor care au auzit doar câte ceva despre problemă, precum și în rândul celor care au aflat despre ea abia prin intermediul sondajului. Diferența apare însă în intensitatea răspunsului: 58% dintre cei bine informați consideră pierderea „foarte gravă”, față de 45% dintre cei care cunosc mai puține detalii.
Când sunt întrebați cine poartă responsabilitatea pentru situație, 37% indică Guvernul interimar condus de Ilie Bolojan, iar 34% indică partidele politice în general. Diferența de trei puncte procentuale se află în marja de eroare a sondajului, astfel că datele nu permit stabilirea unui „câștigător” clar al clasamentului percepției asupra vinovăției. Alți 13% indică guvernele anterioare, 6% președintele României, iar 3% Comisia Europeană. Percepția diferă însă în funcție de orientarea politică declarată a respondenților.
În rândul celor care se declară de stânga, 48% indică Guvernul Bolojan drept principal responsabil. În rândul respondenților de dreapta, procentul este de 25%. În schimb, 42% dintre respondenții de dreapta atribuie responsabilitatea partidelor politice în general.
Cele mai frecvente răspunsuri vizează răspunderea penală și chiar privarea de libertate. Acestea sunt urmate de demiterea sau plecarea din funcție și de recuperarea banilor pierduți din averea proprie a celor considerați vinovați. Apar și alte propuneri: interzicerea accesului ulterior la funcții publice, în unele cazuri chiar pe viață, precum și sancționarea politicienilor prin mecanisme electorale — de la vot și alegeri anticipate până la retragerea finanțării partidelor.
Dintre cei 733 de respondenți care au cerut existența unor consecințe, 732 au indicat spontan cel puțin o măsură concretă.
După ultima revizuire, valoarea totală a PNRR este de aproximativ 20,1 miliarde de euro. România a încasat până acum circa 13 miliarde de euro. În funcție de finalizarea investițiilor și reformelor asumate, cel puțin alte 7 miliarde de euro mai pot fi atrase.
Miza este cu atât mai mare cu cât programul se află în etapa finală. În a doua jumătate a lunii august erau încă active peste 15.000 de proiecte, dintre care aproximativ 4.500 nu aveau încheiată procedura de recepție.
Problemele de implementare sunt vizibile și în infrastructura rutieră. Din cei 132,4 kilometri de autostradă care au rămas să fie finanțați prin PNRR, doar 45,9 kilometri ar urma să fie finalizați până la 31 august. Pentru ceilalți 86,5 kilometri, termenul estimat de finalizare este sfârșitul anului.
În paralel, România se apropie de finalul procesului de solicitare a plăților.
Cererea de plată numărul 5 are o valoare totală de 2,84 miliarde de euro, din care suma netă care poate fi încasată este de aproximativ 2,08 miliarde de euro: 1,65 miliarde de euro sub formă de granturi și 433 de milioane de euro sub formă de împrumuturi. Cererea de plată numărul 6, ultima, este programată pentru sfârșitul lunii septembrie. Românii nu resping PNRR, în ciuda nemulțumirii față de gestionarea banilor Unul dintre rezultatele relevante ale sondajului este că nemulțumirea față de gestionarea fondurilor europene nu se transformă într-o respingere a PNRR.
66% dintre respondenți consideră PNRR un lucru bun pentru România: 36% îl evaluează drept „foarte bun”, iar 30% drept „mai degrabă bun”. Doar 12% au o opinie negativă despre program. Atitudinea față de PNRR este legată și de percepția asupra relației financiare dintre România și Uniunea Europeană.
Dintre cei care au exprimat o opinie, 50% știu că România a primit de la bugetul UE mai mult decât a contribuit, în timp ce 26% cred că România a primit mai puțin decât a plătit, iar 24% consideră că România a primit aproximativ cât a contribuit.
76% dintre cei care cred că România a primit mai mult de la UE decât a contribuit evaluează pozitiv PNRR. Procentul scade la 68% în rândul celor care cred că România a primit aproximativ cât a contribuit și ajunge la 47% printre cei care consideră că România a primit mai puțini bani decât a plătit.
Datele sondajului conturează o imagine clară: pentru majoritatea românilor chestionați online, pierderea fondurilor europene nu este privită ca un simplu eșec administrativ. 88% consideră pierderea banilor gravă, iar 92% dintre cei chestionați cer existența unor consecințe pentru cei responsabili.
Sondajul face parte din seria Ethical Media Radar, realizată de Impactum Insights la cererea Ethical Media Alliance.
