În prezent, Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și senatorilor prevede explicit că mandatul unui parlamentar „nu poate fi întrerupt, suspendat sau revocat”. Proiectul propune modificarea articolului 8 alineatul (2), astfel încât mandatul să poată fi revocat în cazul demisiei din partid sau al părăsirii voluntare a grupului parlamentar al formațiunii pe listele căreia alesul a intrat în Parlament.
La articolul 8, alineatul (2) va avea următorul cuprins: „(2) Mandatul de deputat sau de senator poate fi revocat, în cazul demisiei din partidul pe listele căruia a fost ales sau dacă demisionează din grupul parlamentar al partidului pe lista căruia a fost ales. Președintele ia act de demisie și supune votului plenului Camerei adoptarea hotărârii prin care se vacantează locul de deputat sau de senator.”
Inițiativa este semnată de senatorul neafiliat Dumitru Manea, deputata neafiliată Andreea-Petronela Cîmpianu și șase deputați SOS România: Florin Caragață, Tudor Ionescu, Sorin-George Oltenașu, Mihai-Adrian Țiu, Elena-Laura Toader și Vlad-Andrei Vidra.
Proiectul propune și eliminarea articolului 33 alineatul (4) din aceeași lege, care reglementează situația parlamentarilor ce părăsesc grupurile din care fac parte. În prezent, aceștia devin neafiliați dacă nu se alătură unui alt grup parlamentar, iar cei rămași neafiliați nu își pot constitui propriile grupuri.
Inițiatorii invocă traseismul politic și modificarea configurației Parlamentului
În expunerea de motive, semnatarii susțin că grupurile parlamentare sunt constituite în funcție de apartenența și afinitățile politice ale aleșilor, fiind expresia curentelor de opinie care au obținut reprezentare în urma alegerilor. În această logică, părăsirea partidului sau trecerea la un alt grup parlamentar ar afecta configurația politică rezultată din votul cetățenilor.
„Reunind pe parlamentarii care aparțin aceluiași partid sau mărturisesc credințe politice apropiate, grupurile parlamentare sunt purtătoarele de cuvânt în corpurile legiuitoare ale curentelor de opinie care au triumfat în alegeri.
Un aspect ce a apărut în practica parlamentară și care se răsfrânge asupra configurației politice a Camerelor este părăsirea grupurilor parlamentare și trecerea la altele. Acest fenomen a fost definit în literatura de specialitate: ‘traseism politic’ sau ‘migrație politică’.
Această migrație de la un grup parlamentar la altul nu face decât să producă tensiuni în cadrul grupurilor, dar și să producă schimbări în structurile de conducere, la nivelul comisiilor etc. Părăsirea grupului înseamnă de fapt renunțarea parlamentarului în cauză la programul partidului care l-a propus în alegeri”, se arată în document.
Argumentul central al proiectului este legat de sistemul electoral, în condițiile în care deputații și senatorii sunt aleși pe liste de partid sau de alianță, cu excepția candidaților independenți. Potrivit inițiatorilor, cetățenii votează în primul rând o formațiune politică și programul acesteia, motiv pentru care parlamentarii nu ar trebui să poată schimba apartenența politică fără consecințe asupra mandatului.
„Având în vedere că cetățenii votează listele și nu pot vota candidații din cadrul listelor, votul pe care aceștia îl dau este, în primul rând, un vot pentru partidul politic sau alianța electorală/politică sau candidatul independent.
Prin urmare, considerăm că un candidat care a fost declarat ales în urma alegerilor și a intrat în Parlament alături, de un grup parlamentar, nu ar trebui să aibă dreptul să părăsească grupul parlamentar cu care și-a început activitatea de ales pentru a constitui un altul.
La momentul actual, parlamentarii pot să își constituie grupuri parlamentare cu nume și ideologii complet diferite de cele pentru care au fost votați în Parlament, lucru care contravine voturilor pe care le-au primit de la cetățeni.”
Întrebări privind mandatul reprezentativ
Este important de menționat că, dincolo de argumentele privind combaterea traseismului politic, inițiativa deschide o discuție despre limitele controlului pe care partidele îl pot exercita asupra parlamentarilor aleși pe listele lor, întrucât articolul 69 din Constituția României stabilește că, în exercitarea mandatului, deputații și senatorii sunt în serviciul poporului, iar „orice mandat imperativ este nul”. Concret, parlamentarii nu sunt obligați juridic să urmeze instrucțiunile partidului pentru a-și păstra funcția.
Proiectul se află în etapa inițială a procedurii legislative, urmând să fie dezbătut și votat în Plenul Senatului, prima cameră sesizată în acest moment.
