Roxana Mînzatu, desemnată vicepreşedintă executivă a Comisiei Europene pentru oameni, competenţe şi pregătire, a fost audiată de eurodeputaţii din două comisii competente, Comisia pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale (EMPL) şi Comisia pentru cultură şi educaţie (CULT). Alte două comisii – Comisia pentru drepturile femeii şi egalitatea de gen (FEMM) şi Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE) au fost invitate și au avut dreptul de a adresa câte o întrebare.
România a nominalizat-o pe Mînzatu la cererea președintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen pentru statele membre, de a i se oferi opțiunea de a alege între un bărbat și o femeie pentru a construi o echipă echilibrată din punct de vedere al genului. Inițial, premierul Marcel Ciolacu îl propusese pe Victor Negrescu.
Iată cum descrie publicația Politico audierea Roxanei Mînzatu:
Reacții inițiale pozitive
Europarlamentara socialistă Estelle Ceulemans, unul dintre parlamentarii ce au audiat-o pe Mînzatu, a spus că a fost mulțumită de răspunsurile acesteia și a considerat că a oferit „răspunsuri concrete” privind inteligența artificială.
Locurile de muncă de calitate reprezintă prioritatea
În încheierea declarațiilor, Mînzatu a abordat faptul că portofoliul ei include multe subiecte, dar a spus că planul pentru locuri de muncă de calitate este prioritatea sa, deoarece este cel mai cuprinzător instrument.
„Suntem într-o competiție, iar în această competiție Comisia trebuie să mențină un echilibru puternic”, astfel încât europenii să nu devină mai săraci, concentrându-se în același timp pe industrie.
Mînzatu nu a folosit toate cele cinci minute alocate pentru concluzii și a primit aplauze la finalul audierii.
„Ești doar o cotă”
Mînzatu este prezentă doar pentru că este femeie, a declarat europarlamentarul de extremă dreapta Juan Carlos Girauta Vidal, referindu-se la solicitarea președintei Comisiei de a i se oferi opțiunea de a alege între un bărbat și o femeie pentru a construi o echipă echilibrată din punct de vedere al genului.
„Ești doar o cotă,” a spus Vidal.
A urmat o rundă de aplauze când microfonul său a fost oprit, deoarece i s-a terminat timpul.
„Mulțumesc pentru întrebare”, a spus Mînzatu, subliniind că femeile reprezintă jumătate din societate. „Competența și profesionalismul vor prevala”, a adăugat ea, replică care a generat o nouă rundă de aplauze.
Egalitatea de gen este esențială
Egalitatea de gen este esențială sau „integrată în multe dintre politicile noastre”, i-a spus Mînzatu reprezentantei Comitetului pentru Drepturile Femeii și Egalitatea de Gen, Lina Gálvez. Mînzatu a spus că va „asigura oportunități egale pentru bărbați și femei.”
Un ajutor pentru facturi
Mînzatu s-a angajat să „ofere subvenții” gospodăriilor vulnerabile afectate de creșterea prețurilor la energie și să includă acest sprijin în strategia anti-sărăcie a UE.
Sărăcia energetică — definită prin incapacitatea de a menține locuința suficient de caldă din cauza costurilor — a crescut semnificativ de la invazia Rusiei în Ucraina, care a dus la creșterea prețurilor la energie.
„Ai obținut autorizațiile pentru casa ta?”
Mînzatu a fost întrebată de europarlamentara Sabine Verheyen dacă a solicitat autorizații pentru extinderea casei sale din centrul istoric al Brașovului.
Casa nu era un monument istoric, a spus Mînzatu, adăugând că deține un document de la Ministerul Culturii care confirmă acest lucru.
Discriminarea împotriva studenților maghiari
Studenții maghiari se află în centrul unei dispute politice, întrucât fondurile din Horizon Europe au fost de asemenea tăiate, a afirmat europarlamentara de extremă dreapta Zsuzsanna Borvendeg, întrebând care este opinia lui Mînzatu pe această temă.
Comisarul-desemnat a răspuns că țara membră trebuie să respecte regulile.
„Mingea este în curtea guvernului maghiar.”
Într-o întrebare separată, Mînzatu a primit aplauze din partea unor europarlamentari când a spus că este esențial să „rămânem puternici prin valorile noastre comune”, răspunzând unei întrebări de la europarlamentara Annamária Vicsek despre discriminarea împotriva maghiarilor, având în vedere că fondurile Erasmus au fost blocate.
„Europa dorește ca studenții săi maghiari să revină pe drumul cel bun”, a spus ea, îndemnând Ungaria să „rezolve acele probleme legale” care au dus la înghețarea fondurilor Erasmus.
La începutul anului trecut, 21 de universități maghiare au fost împiedicate să semneze noi granturi UE, deoarece erau controlate de trusturi publice pline de persoane din partidul Fidesz al prim-ministrului Viktor Orbán.
În octombrie, guvernul a propus un proiect de lege care ar interzice miniștrilor, parlamentarilor și primarilor să ocupe funcții de conducere în universitățile publice, în încercarea de a debloca fondurile Erasmus.
Mînzatu a respins, de asemenea, criticile conform cărora conflictul dintre Comisie și Budapesta este motivat de „motive ideologice.”
Sănătatea este esențială
UE trebuie să acționeze pe diferite niveluri, inclusiv pe pregătire și autonomie strategică în sectorul sănătății, a spus Mînzatu.
Există, de asemenea, posibilități de îmbunătățire a recunoașterii automate a diplomelor în domeniul sănătății, a adăugat ea. Alianțele universitare europene de medicină „ar putea fi un început interesant”, a spus ea.
Cine se gândește la profesori?
Lacunele din sistemele de educație și provocările cu care se confruntă profesorii au fost ridicate de mai mulți europarlamentari și recunoscute de Mînzatu.
Ultima întrebare din partea comisiilor principale
Ultima întrebare din partea comisiilor principale — ocuparea forței de muncă și cultură — a fost despre salariul minim. Mînzatu a spus că dorește să îmbunătățească abordarea UE, dar trebuie să ofere o legislație sau un instrument care „va fi cu adevărat aplicabil, deoarece altfel riscă să fie foarte teoretic.”
Cu toate acestea, nu a propus un set de reguli obligatorii care să stabilească un salariu minim la nivelul UE. În iunie 2024, 22 din cele 27 de țări UE aveau un salariu minim național.
Suedia, Finlanda, Danemarca, Italia și Austria nu au o astfel de legislație; salariile minime din unele sectoare sunt negociate prin acorduri colective.
