Armata este instituția în care românii au cel mai ridicat nivel de încredere, 63% declarând că au destul de multă și foarte multă încredere în această instituție. În clasament urmează Biserica, cu un capital de încredere de 57.7%, și Academia Română cu 46.8%.
Clasamentul continuă cu Poliția (43,2%), Banca Națională a României (42,5%), Primăria (38,9%) și Președinția (34,8%). La polul opus, cele mai scăzute niveluri de încredere sunt înregistrate de Presă (26,9%), Guvern (20,4%) și, pe ultimul loc, Parlamentul, care nu convinge decât 14,5% dintre respondenți.
Distribuția încrederii diferă semnificativ în funcție de profilul sociopolitic al respondenților. Astfel, Armata se bucură de cea mai mare susținere în rândul votanților PSD și PNL, al persoanelor peste 60 de ani, celor cu educație primară și locuitorilor din mediul rural.
Biserica este apreciată în special de votanții AUR și de tinerii sub 30 de ani, în timp ce Academia Română atrage încrederea angajaților la stat și a simpatizanților PSD și PNL. Poliția este bine văzută de votanții PSD și de tinerii sub 30 de ani.
Banca Națională inspiră cel mai mult încredere în rândul votanților PNL și USR, al tinerilor, persoanelor cu studii superioare, precum și celor din mediul urban mare și din București. Primăriile sunt bine cotate de simpatizanții PSD, PNL și USR, în timp ce Președinția este apreciată în special votanți PNL și USR, persoane cu educație superioară, locuitori din București și urbanul mare
Presa se bucură de cel mai ridicat nivel de încredere în rândul votanților PSD și al persoanelor peste 60 de ani.
Au încredere în Guvern mai ales: votanții PSD, PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară și angajații la stat. Votanții PSD, PNL și USR, respectiv tinerii sub 30 de ani au încredere în Parlament într-o proporție mai mare decât restul populației.
„Barometrul Informat.ro – INSCOP Research din iunie-iulie 2025 arată că românii își plasează încrederea în instituții percepute ca fiind stabile și apolitice: Armata și Biserica se detașează , reflectând nevoia de repere solide într-un climat de incertitudine. Academia Română rămâne un simbol al continuității culturale, fiind o instituție mai degrabă respectată decât influentă. La polul opus, instituțiile politice centrale – Guvernul, Parlamentul și chiar Președinția – suferă de o criză de legitimitate, determinată de neîncrederea profundă în clasa politică.
Poliția și BNR se mențin în zona mediană, fiind percepute drept funcționale, dar nu imune la erodarea încrederii. Primăriile se bucură de o percepție favorabilă față de alte instituții politice, semn că apropierea de cetățean contează. Presa, deși esențială în democrație, rămâne marcată, la fel ca și în alte țări, de percepții divizate între rolul de garant al informării și suspiciunea de partizanat. Polarizarea politică din societate este evidentă și în ceea ce privește încrederea în instituții, votanții partidelor aflate la guvernare având încredere semnificativ mai mare în instituții decât votanții AUR, care manifestă o neîncredere cronică în toate instituțiile. Din acest punct de vedere, riscul de amplificare și exploatare a diviziunilor sociale de către actori statali ostili devine unul major pentru România următorilor trei ani”, a declarat Remus Ștefureac, director INSCOP Research.
BAROMETRUL Informat.ro – INSCOP Research este un sondaj de opinie lunar realizat de INSCOP Research la comanda platformei de știri Informat.ro în parteneriat cu think-tankul Strategic Thinking Group.
Datele au fost culese în perioada 20-26 iunie 2025, cu interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1150 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.9%, la un grad de încredere de 95%.
