Rezultatul a fost paradoxal: în loc să stopeze ascensiunea extremismului, decizia l-a transformat pe Georgescu într-un simbol al „victimei sistemului”.
În doar câteva zile, străzile s-au umplut de protestatari, iar mesajele anti-UE au explodat pe rețelele sociale. Fenomenul poartă un nume în științele politice: „backfire effect” – efectul bumerang, în care o intervenție menită să reducă influența unei mișcări politice îi întărește de fapt sprijinul.
În cinci luni, mitingurile organizate de AUR și alte grupări radicale s-au înmulțit de peste patru ori. George Simion a capitalizat momentul, acuzând o lovitură de stat orchestrată de Bruxelles și complicii săi din țară. În alegerile reprogramate din mai 2025, a obținut 41% din voturi, confirmând că radicalismul nu doar a supraviețuit anulării scrutinului, ci a crescut în forță.
Directorul INSCOP, Remus Ștefureac, atrage din nou atenția că acest val nu este un accident trecător, ci un fenomen cu potențial de a rescrie complet scena politică.
„Acum patru ani spuneam că populismul radical are potențialul de 30%. Mainstream-ul nu a crezut. Și populismul radical a strâns, la alegerile parlamentare din 2024, vreo 33%. Acum, potențialul pentru 2028 este de vreo 60%, dacă populația nu vede alternativă reală – perspectivă la care devine el însuși mainstream”, avertizează sociologul.
Ștefureac subliniază că partidele tradiționale au doar două opțiuni:
1. O schimbare reală la față – reforme autentice, curaj și viziune pentru a recâștiga încrederea publicului.
2. Imitarea populismului – strategie riscantă, ce riscă să fie înghițită de cei care stăpânesc mai bine acest joc radical.
„Există încă o majoritate a populației care nu vrea populism radical, dar care nu va ezita să sancționeze dur lipsa de curaj, viziune și schimbare”, adaugă acesta.
Cazul României devine unul de manual: democrația nu se poate apăra doar prin interdicții și decizii de forță, ci prin reconstrucția încrederii între stat și cetățeni. În lipsa acestei reconstrucții, „valul suveranist” riscă să devină nu doar o furtună trecătoare, ci un climat politic permanent.
