Autoritățile nu au oferit încă un motiv oficial pentru această întrerupere de 48 de ore, deși recent spuneau că internetul este „imoral”. De imoralitate se leagă foarte multe decizii pe care talibanii le-au luat de când au revenit la putere, în 2021, construind, astfel, o întreagă arhitectură a opresiunii în jurul acestui cuvânt.
Din 2021, peste 80 de decrete au tăiat, sistematic, din drepturile femeilor: educația după clasa a VI-a, accesul la profesii, la spații publice. Până și parcurile și sălile de sport au fost declarate interzise.
Internetul era singura supapă: un spațiu pentru educație, pentru a fi conectate cu lumea. Tăierea lui nu a fost doar o măsură tehnică, ci un act deliberat de autoritarism patriarhal, afectând grav femeile și fetele deja reduse la tăcere sistemic, zdrobindu-le și mai mult capacitatea de a studia, de a-și menține veniturile, identitatea și comunitatea, precum și de a mobiliza rezistența feministă.
Când cutremurul de 6,6 grade a lovit Afganistanul la final de august, unele femei au fost lăsate să moară pentru că regulile talibane interzic bărbaților să aibă contact cu ele. Realitatea aceasta este mai crudă decât orice metaforă: o jumătate de societate e condamnată la moarte prin simplul fapt că există.
Datele confirmă catastrofa: aproape 80% dintre tinerele afgane nu sunt în educație, muncă sau formare profesională. În unele provincii, nu pot fi tratate de medici bărbați, iar printr-un ordin recent le este interzis să studieze medicina sau să devină moașe. Până și deciziile privind sănătatea le aparțin rudelor de sex masculin.
Între ianuarie 2022 și iunie 2024, Afghan Witness a documentat 840 de cazuri de violență de gen, inclusiv 332 de crime, pe baza informațiilor din surse deschise. Cifra reală este, cu siguranță, mult mai mare.
Ceea ce vedem în Afganistan nu este doar o „criză a drepturilor omului”, ci o distrugere metodică a identității feminine. Este reducerea femeilor la simple extensii ale bărbaților, la fiice, surori sau soții. Este ștergerea lor din spațiul public și cultural.
Și totuși, femeile afgane continuă să reziste, chiar și în tăcere. Continuă să învețe pe ascuns, să scrie, să transmită mesaje, să-și apere demnitatea în fața unui regim care le vrea invizibile.
