Decizia vine după un avertisment dur transmis de instituțiile de securitate, care au apreciat că mecanismul ar vulnerabiliza România într-un moment geopolitic delicat și ar putea afecta direct obiective strategice precum aderarea completă la Spațiul Schengen, accesul în programul Visa Waiver și parcursul spre OCDE.
Ce e o ”viză de aur”?
Proiectul „Golden Visa” prevedea ca orice cetățean non-UE să poată obține un permis de ședere temporară de cinci ani — cu posibilitatea de reînnoire și de aducere a familiei — în schimbul unei investiții de minimum 400.000 de euro. Banii ar fi putut fi direcționați către achiziția de titluri de stat sau către cumpărarea de proprietăți imobiliare.
Mai mult, după o perioadă de rezidență, beneficiarii programului ar fi putut solicita și cetățenia română. Prin comparație, legislația în vigoare cere investitorilor extracomunitari un plan de afaceri și crearea de locuri de muncă, un filtru considerat mai sigur și mai transparent.
Riscurile
În evaluarea CSAT, programul „Vizelor de Aur” ar fi creat un mecanism preferențial ce ocolea filtrele obișnuite de securitate și control investițional. În contextul geopolitic actual, un asemenea sistem ar fi generat vulnerabilități greu de gestionat.
Consiliul a subliniat că statele UE se îndepărtează de ani buni de astfel de formule de atragere a capitalului. Comisia Europeană și Parlamentul European au condamnat în repetate rânduri programele „Golden Visa”, considerându-le incompatibile cu legislația europeană și periculoase pentru securitatea comună.
Tendința europeană este clară: Irlanda, Țările de Jos și Spania au renunțat la scheme similare sau au anunțat public intenția de a le elimina.
În plus, CSAT a semnalat un risc de interferență cu activitatea Comisiei pentru examinarea investițiilor străine directe (CEISD) — autoritatea națională responsabilă cu analiza riscurilor asociate investițiilor străine. Introducerea unui program paralel, cu reguli preferențiale, ar fi creat o zonă gri ce ar fi îngreunat controlul asupra fluxurilor de capital cu potențial impact asupra securității naționale.
Poziția CSAT a fost întărită de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), care a transmis un set de avertismente ferme privind posibilele consecințe ale implementării proiectului.
Potrivit instituției, programul „Vizelor de Aur” ar fi putut:
• facilita intrarea unor investitori proveniți din jurisdicții cu risc ridicat de spălare a banilor,
• crea breșe pentru finanțarea terorismului,
• permite pătrunderea unor entități implicate în trafic de arme, droguri sau alte activități ilegale,
• deschide piața românească unor actori ascunși în spatele structurilor offshore opace, cu potențial destabilizator pentru companiile listate și pentru piața de capital.
ASF a avertizat că un astfel de program ar fi creat un nivel de expunere fără precedent pe segmentul investițional și financiar, într-un moment în care UE presează toate statele membre să își consolideze mecanismele de protecție.
În plus, instituțiile de securitate au atras atenția că adoptarea proiectului ar fi fost incompatibilă cu țintele strategice ale României. Potrivit evaluării, mecanismul ar fi putut submina:
• Aderarea completă la Spațiul Schengen — un obiectiv încă sensibil și supus verificării continue din partea partenerilor europeni,
• Aderarea la programul Visa Waiver, pentru care SUA solicită standarde înalte de securitate și control al riscurilor,
• Procesul de aderare la OCDE, unde transparența și integritatea mediului investițional sunt criterii-cheie.
În acest context, menținerea unei legislații prudente și aliniate la standardele europene a fost considerată esențială. Decizia CSAT marchează practic sfârșitul proiectului.
 a blocat oficial proiectul de lege cunoscut sub numele de „Vizele de Aur”, o inițiativă a mai multor parlamentari liberali, printre care și Mircea Abrudean. Programul, care ar fi permis cetățenilor din afara Uniunii Europene să obțină rezidență în România în schimbul unor investiții financiare, a fost considerat un risc de securitate națională.){kind=link}