Sabotajul nu presupune neapărat producerea imediată de daune fizice; activitățile pregătitoare precum fotografierea infrastructurii, colectarea de informații despre rutele de aprovizionare sau transportul de bani și materiale sunt incluse dacă fac parte dintr-un lanț operațional care sprijină o intenție ostilă.
Potrivit raportului, sistemul funcționează în felul următor:
- Agenții sunt recrutați prin Telegram și alte aplicații criptate, fără pregătire specială.
- 95% dintre recrutări au loc în Polonia și statele baltice.
- Plata variază de la câțiva dolari pentru graffiti, până la 10.000 de euro pentru incendieri sau daune majore, iar uneori plata se face în bunuri. Pentru sarcini medii, recompensa crește; de exemplu, instalarea de camere de supraveghere lângă facilități militare sau căi ferate era evaluată la aproximativ 400 de dolari. Pentru incendieri sau daune infrastructurii (cum a fost cazul magazinului IKEA din Lituania) au fost raportate plăți de până la 10.000 de euro.
- Analiștii notează că există o „discriminare” în funcție de naționalitate: cetățenilor ucraineni li se oferă adesea doar 10% din suma pe care ar primi-o un rezident din Europa de Vest pentru aceeași sarcină.
În pofida „caracterului fără precedent” al sabotajelor, raportul notează că legislația UE nu oferă încă o definiție unică și exhaustivă a sabotajului. Normele existente descriu doar consecințele, respectiv daunele aduse sistemelor, și nu țin cont de natura hibridă a atacurilor moderne. Aceasta limitează capacitatea serviciilor de securitate de a răspunde eficient fluxurilor financiare care alimentează sabotajul.
Așa cum arată numeroase rapoarte, și acesta evidențiază că Europa trebuie să-și consolideze protecția infrastructurii, să desfășoare campanii de informare și să asigure coordonarea între state pentru a întrerupe lanțurile de finanțare. Studiul subliniază importanța monitorizării recrutării online, creșterii responsabilității pentru finanțarea sabotajului și îmbunătățirii mecanismelor de transparență a fluxurilor de bani în UE.
Mai mult, aceste provocări evidențiază dificultatea de a răspunde unui tip de amenințare în care profitul este obținut nu prin ideologie, ci prin câștig rapid. Coordonarea internațională strânsă, actualizarea monitorizării fluxurilor financiare și întărirea analizei sunt esențiale pentru prevenirea acestor scheme încă din faza de recrutare.
. Potrivit studiului, în 2024 numărul acțiunilor hibride în țările NATO s-a triplat. Motivația principală este financiară, nu ideologică, iar modelul a fost numit „economia gig a sabotajului”.){kind=link}