Datele de intelligence indică o creștere de patru ori a operațiunilor rusești de sabotaj în Europa în 2024 față de anul precedent, cu o accelerare a fenomenului în 2025. Raportul avertizează că, în 2026, Europa va fi vulnerabilă politic, economic și militar, iar Kremlinul mizează pe această slăbiciune, căci fără o definiție comună, Europa se confruntă cu dificultăți în stabilirea liniilor roșii sau impunerea unor costuri reale.
„Europa intră în 2026 cu reziliență politică, economică și militară redusă. Din punct de vedere politic, mai multe state membre UE se confruntă cu alegeri, iar partidele se luptă cu probleme economice interne care le limitează voința de a adopta un răspuns hibrid ferm. Din punct de vedere economic, guvernele UE sunt constrânse de inflație și incertitudini în aprovizionarea cu energie. Militar, statele membre sunt doar la începutul reînarmării, iar progresele în contracararea amenințărilor hibride rămân limitate. Acești factori întăresc convingerea Kremlinului că atacurile hibride vor avea succes”, arată sursa citată.
Trei piloni ai războiului hibrid
- Subversiune – manipulare informațională, interferență electorală și sprijin pentru partide extremiste prietenoase cu Moscova.
Pe parcursul lui 2025, campania hibridă a Rusiei s-a intensificat în Europa. Manipularea informațiilor și sprijinul pentru partide populiste prietenoase cu Rusia reflectă un efort coordonat de slăbire a instituțiilor democratice. Moscova exploatează alegerile majore din Germania, Franța și Ungaria pentru a influența opinia publică și a submina încrederea în instituțiile europene. Așa cum a făcut-o în România în 2024.
- Coerciție – amenințarea cu forța militară pentru a crea presiune psihologică și a descuraja răspunsuri ferme.
În 2025, activitatea militară a Rusiei a crescut semnificativ de-a lungul perimetrului NATO. Manevrele Zapad-2025 și încălcările de spațiu aerian și maritim transmit un mesaj de escaladare și subliniază vulnerabilitatea flancului estic al NATO. Obiectivul este mai degrabă psihologic și politic decât militar.
- Sabotaj – atacuri fizice și cibernetice asupra infrastructurii critice, nodurilor logistice și lanțurilor comerciale.
Campania de sabotaj susținută de statul rus vizează noduri logistice, lanțuri comerciale, infrastructură civilă și facilități de apărare, pentru a submina sprijinul european pentru Ucraina, rămânând sub pragul unui conflict militar direct. Operațiuni precum deteriorarea cablurilor submarine în Marea Baltică arată creșterea capacităților de sabotaj maritim.
Ce trebuie să facă Europa acum
Descurajarea funcționează doar dacă Europa este dispusă să o aplice, punctează autorii. Kremlinul își calibrează campania hibridă presupunând că slăbiciunea percepută a Europei și reticența acesteia de a răspunde vor continua. Moscova testează în timp real cât de mult sabotaj, coerciție și subversiune va tolera NATO înainte de a răspunde cu forța.
Pași concreți pentru Europa:
- Tratarea sabotajelor ca activitate a unui stat ostil și aplicarea unor contramăsuri ferme.
- Investiții în alfabetizare media și jurnalism independent pentru contracararea subversiunii. Campanii de prevenție și informarea rapidă a publicului sunt esențiale.
- Stabilirea de linii roșii clare privind coerciția și dezvoltarea unei abordări comune NATO-UE împotriva conflictelor hibride.
„Dacă 2025 a fost anul recunoașterii amenințărilor hibride, 2026 trebuie să fie anul răspunsului. Europa nu poate continua să discute ‘linii roșii’ fără a le defini sau aplica. Fără acțiune, sabotajul va perturba lanțurile de aprovizionare, subversiunea va slăbi coeziunea politică, iar coerciția va încetini deciziile exact când este nevoie de claritate strategică”, este concluzia autorilor.
