Seria „Un an cu Trump” realizată de Investigatoria analizează impactul deciziilor președintelui american în diverse domenii, de la libertatea presei, până la conflictele internaționale.
Trump a început anul 2025 (de la preluarea mandatului, nu de la 1 ianuarie) amenințând cu tarife de 25% pentru importurile din Mexic și Canada, principalii parteneri comerciali ai SUA. Pe 1 februarie, a impus 10% tarife pentru China și 25% pentru vecinii nord-americani. A urmat un ciclu de amenințări, negocieri și amânări. Administrația a favorizat acordurile bilaterale și a marginalizat negocierile multilaterale, consolidând prezența SUA în America Latină și Caraibe și încercând să contracareze influența Chinei, potrivit AS/COA.
Pe 2 aprilie 2025, denumită „Ziua Eliberării”, Trump a anunțat aplicarea tarifelor pentru partenerii comerciali din întreaga lume. În America, tariful de bază a fost de 10%, cu amenințări pentru statele care nu respectau directivele Washingtonului.
Brazilia a fost ținta principală: în iulie, Trump a impus tarife de 50% pentru exporturi, ca reacție la urmărirea fostului președinte Jair Bolsonaro. După întâlniri cu președintele Lula, Trump a ridicat tarifele pentru produse cheie precum cacao și cafea în noiembrie.
De altfel, politica tarifară a forțat țările să caute acorduri bilaterale. Pe 13 noiembrie, SUA au anunțat acorduri comerciale cu Argentina, Ecuador, El Salvador și Guatemala.
În Argentina, relația apropiată cu președintele Javier Milei a condus la un împrumut de 20 de miliarde de dolari pentru stabilizarea pieței valutare, cu doar câteva zile înainte de alegerile parțiale din octombrie. Rezultatul politic a fost favorabil lui Milei.
În Honduras, Trump a susținut conservatorul Nasry „Tito” Asfura și, simultan, l-a grațiat pe fostul președinte Juan Orlando Hernández, condamnat la 45 de ani pentru trafic de droguri.
Migrația scade dramatic
Administrația Trump a descurajat imigrația și a restrâns căile legale. ICE și-a majorat bugetul de 4 ori, raportând 600.000 de deportări până în decembrie.
O parte dintre deportați au fost trimiși în alte țări cu care SUA au încheiat acorduri: Belize, Costa Rica, El Salvador, Guatemala, Honduras, Mexic, Panama și Paraguay. Panama a primit 300 de persoane după amenințări ale SUA, iar El Salvador a primit 6 milioane de dolari pentru peste 200 de venezueleni în martie.
Războiul împotriva drogurilor
Administrația Trump a desemnat 15 grupuri din America Latină și Caraibe drept organizații teroriste externe (FTO). Mexicul, de exemplu, a fost acuzat că e controlat de carteluri.
Fentanylul a fost desemnat „armă de distrugere în masă”, iar armata SUA a mobilizat forțe în Caraibe, atacând nave suspectate de trafic, ucigând cel puțin 115 persoane.
Menționăm, bineînțeles, și răpirea fostului președinte al Venezuelei Nicolas Maduro, tot sub pretextul traficului de droguri. În același timp, Trump își intensifică amenințările la adresa Cubei, aliatul economic și ideologic al Venezuelei.
