Politologul Vladimir Tismăneanu atrage atenția, într-o postare publicată pe Facebook, asupra riscurilor de a folosi abuziv comparațiile istorice atunci când analizăm tendințele autoritare din prezent. Deși recunoaște paralele între liderii actuali și dictaturile secolului trecut, Tismăneanu avertizează că acestea nu trebuie transformate în echivalențe simpliste.
„Locuiesc la Washington. Urmăresc știrile, stau de vorbă cu colegi, prieteni, studenți. Ieri le-am vorbit studenților despre asaltul împotriva Republicii de la Weimar și distrugerea democrației constituționale prin invocarea stării de urgență. Comparatiile istorice sunt utile, dar nu trebuie absolutizate. Putin nu e Stalin, Trump nu e Mussolini”, a scris Tismăneanu.
El subliniază că liderii contemporani împărtășesc, însă, trăsături autoritare și un apetit maniacal pentru putere, combinate cu megalomanie și rapacitate.
„Trump și ai săi s-au îmbogățit exorbitant. Putin este cel mai bogat om din Rusia. Pe Stalin îl lăsau rece obiectele de lux. Dar știa că acestea îi pot atrage pe lacheii săi. Comisarul Poporului pentru Afacerile Interne, Ghenrih Iagoda, colecționa coniac, chiloți de damă și poze pornografice. A fost condamnat la moarte și executat în martie 1938. Putin colecționează chiar el reședințe, ceasuri, iahturi”, a detaliat politologul.
În final, Tismăneanu face o paralelă între statuile dedicate lui Donald Trump și cultul personalității din regimurile autoritare. El amintește un eseu al scriitorului Hans Magnus Enzensberger despre dictatorul Rafael Trujillo, intitulat „Omul cu 1.800 de statui”, publicat în anii ’70 în revista Secolul 20. „Ne-am gândit imediat la cultul lui Ceaușescu. Se chema, parcă, omul cu 1.800 de statui. Era glorificat drept binefacătorul patriei.”
