Ca să mă puteți crede când spun această frază dură, trebuie să suportați tehnicitatea descrierii procesului. Dacă nu vreți/puteți să o faceți, sau dacă știți aceste lucruri, puteți trece peste fragmentul tehnic următor direct la Realitatea distrugerii pădurilor prin copy/ paste. 

Despre procedura de evaluare de mediu, inclusiv cea strategică / adecvată  

Conform legilor europene (Directiva Habitate și Directiva Păsări în cazurile discutate acum de noi), care au fost transpuse în legile românești (OUG 57/2007 în cazul protecției biodiversității de care vorbim), evaluările de mediu, inclusiv cele adecvate pentru zonele Natura 2000, sunt cerute  pentru a se asigura că planurile majore, precum cele silvice sau de urbanism sau de infrastructură, nu pun în pericol oamenii, infrastructura și, în mod crucial, natura și biodiversitatea, având la bază expertiza unor specialiști atestați.

Atunci când se definește planul de amenajament silvic al unui Ocol Silvic, atunci când se face un plan cu impact mare, de genul unui PUG, PUZ, atunci când se face un proiect foarte mare, gen o hidrocentrală, microhidrocentrală sau se începe o exploatare minieră, instituțiile statului trebuie să analizeze dacă proiectul / planul afectează oamenii, rețelele de infrastructură existentă, și nu în ultimul rând mediul, natura, apele, pădurile, pășunile sau ariile protejate (cu acestea incluse). 

Când proiectul / planul e propus, înainte să fie aprobat, statul are datoria de a face această analiză și evaluare, și pașii aceștia se finalizează prin niște avize. Ca să dea avizele, statul cere de la beneficiar sau face el, prin instituțiile lui, niște evaluări. 

Unul dintre aceste avize este cel de mediu. Și evaluarea care stă la baza unui aviz de mediu poate fi de mai multe feluri, simplă de mediu, sau evaluare adecvată (strategică ”Strategic Evaluation Assessment = SEA” îi spune legea europeană) în cazul în care în zona proiectului sau în vecinătatea lui există arii sit Natura2000. Pentru că în aceste cazuri e nevoie de mai multă atenție, e nevoie de mai multe detalii, sunt niște criterii un pic mai stricte și e nevoie de specialiști în biodiversitate care să le dea. 

Așadar, pentru un proiect / plan care se suprapune peste sau se învecinează cu un sit Natura2000 e nevoie de un aviz de mediu care să aibă la bază o evaluare adecvată, făcută de niște specialiști în biodiversitate. 

Acești specialiști nu doar pretind ei că sunt așa, ci sunt atestați de instituțiile statului. Și anume de MInisterul mediului în cazul evaluatorilor de mediu care pot face evaluări adecvate. Absolut firesc, pentru că e nevoie de o verificare că cine face o astfel de evaluare are studiile, are capabilitățile, are experiența și expertiza necesare. Ca să ai încredere că știe ce face când spune că e ok să mutăm 4 munți ca să facem o exploatare, sau să punem un râu pe o conductă ca să facem o microhidrocentrală. 

Buuun. Acum că am văzut care e procesul, să vedem cum se întâmplă asta în mod practic. 

Ocoalele Silvice care administrează pădurile fac lucrul ăsta pe baza unui plan. 

Plan de amenajament silvic se numește. Acest plan este făcut de Ocolul Silvic respectiv, care poate fi de stat sau privat (un SRL) oricum ar fi răspunzător către Romsilva, instituție subordonată Ministerului Mediului Apelor și Pădurilor.  

Așadar, avem o pădure sau un grup de păduri, administrate de un Ocol Silvic, care trebuie să facă un plan prin care să spună cum va îngriji, administra, gestiona pădurile din jurisdictia lui. 

Acest plan se numește amenajament silvic și se emite pe o perioadă de 10 ani. La emitere are nevoie de avize. Printre avize, cel de mediu. 

Dacă pădurile sunt în cadrul unor situri Natura2000, avizul de mediu cere nu doar un raport de mediu simplu ci și o evaluare adecvată de mediu. Evaluările de mediu sunt făcute de niște specialiști autorizați de către ARM pe baza legislației elaborate de Ministerul Mediului. Acești specialiști autorizați doar elaborează și certifică tehnic documentația, iar autoritățile decid mai departe dacă dau avizul, dar la baza deciziei lor stau datele tehnice științifice ale experților autorizați. 

Realitatea distrugerii pădurilor prin copy/paste

Buun. Și acum mergem spre un caz concret. De fapt două. Copy/paste. 

Pe suprafața unui sit Natura 2000 Podișul Hârtibaciului există 2 ocoale silvice care administrează pădurile din 2 comune. Ocolul Silvic Dealul Sibiului (ocol privat) și Ocolul Silvic Agnita (ocol de stat). 

Fiecare trebuie să își reînnoiască amenajamentele silvice, pentru că au expirat. 

Trebuie spus că în cazul pădurilor, ca și în cazul planurilor de urbanism, dacă planul general nu este valabil, sau a expirat, nu se poate face nimic, adică în cazul pădurilor, nu se poate exploata lemnul, în cazul planurilor de urbanism nu se poate construi. Cel puțin nu legal. 

Așadar, cele două comune au planurile de amenajament silvic expirate și Ocoalele silvice trebuie să le reînnoiască, pentru că până la intrarea în vigoare nu pot tăia legal. Sunt ocoale silvice de stat, deci administrația locală este răspunzătoare de planificare, organizare etc. 

Așadar, se inițiază actualizarea planurilor. Și ea trebuie făcută de niște specialiști autorizați. Adică planul de management trebuie făcut de niște specialiști autorizați de ARM pe baza legilor Ministerului Mediului. 

Apoi aceste planuri intră în procedura de avizare povestită mai sus. Au nevoie de avize de mediu date de agenția de protecția mediului și sunt pe suprafața unui sit Natura 2000, deci au nevoie și de evaluare adecvată. Care trebuie făcută de niște specialiști autorizați, desigur. 

Una din condițiile majore este ca planul și evaluarea să fie făcute de entități separate, ca să fie obiective. Adică nu prea se poate să faci și planul și evaluarea tot tu, că nu poți să fii obiectiv atunci când își evaluezi propriul proiect. O spune legea. 

Deci specialiștii de la pasul 1, cei care fac amenajamentul, trebuie să fie alții decât cei de la pasul 2, evaluarea adecvată. Căci s-ar afla într-un evident conflict de interese evaluându-și propriul proiect, pentru care au fost plătiți și sigur asta ”le afectează obiectivitatea evaluării și capacitatea de a analiza critic”.  

Ce se întâmplă în realitate. 

Planurile de amenajament ale celor două ocoale silvice sunt făcute de aceeași firmă.  Nimic anormal până aici, două comune diferite, două păduri diferite. 

Daaaar, și cele două evaluări adecvate necesare avizării amenajamentelor sunt făcute tot de aceeași firmă.  Și de aceiași ingineri silvici care au lucrat ani de zile pentru exploatarea lemnului, spus elegant ”amenajarea” și ”gospodărirea” pădurilor, nu pentru protecția pădurii.

Și mai mult, sunt cam identice, evaluările. 

Dar să o luăm tot pe pași, cu dovezi. 

Planul de amenajament al Ocolului Silvic Dealul Sibiului pentru UP I Bruiu este făcut de Impact SIL SRL, pe suma de 30.453,20 EUR, iar dl. Gonțea Gheorghe a participat direct, conform colectivului de elaborare, atât la faza de teren, cât și la faza de birou..

Evaluarea adecvată pentru amenajamentul silvic Bruiu este făcută de domnii Naidin Ionel și Gonțea Gheorghe. Dl Gonțea Gheorghe este  administrator și asociat unic la  Impact SIL SRL, conform CV-ul atașat la evaluarea adecvată și  conform datelor firmei pe SEAP https://e-licitatie.ro/pub/participants/view/su/202184 

Planul de amenajament al Ocolului Silvic Agnita pentru UP I Cincu este făcut tot de Impact SIL SRL, iar dl. Gonțea Gheorghe a participat din nou direct, conform colectivului de elaborare, atât la faza de teren, cât și la faza de birou.

Aici nu am găsit achiziția să vedem pe câți bani. 

Evaluarea adecvată a amenajamentului silvic Cincu este făcută de aceiași domni Naidin și Gonțea, dl Gonțea administrator / asociat unic  la Impact SIL, și aici am găsit și achiziția publică pentru studiul de mediu (evaluare adecvată și raport de mediu) pentru fond forestier. 

Dar dacă doar similitudinea de firme și nume nu ne-ar fi pus pe gânduri cu privire la obiectivitate, am zis să ne uităm în detaliu pe cele două evaluări adecvate. 

Și pentru că primul șoc și gând când l-am deschis pe al doilea a fost: stai, parcă am mai citit asta undeva…, am zis să nu las mintea subiectivă și umană a mea să se înșele, așa că am folosit un tool de comparație a două documente. E free, e open source, documentele sunt publice, deci nici o problemă să le încarc în draftable.com 

Eii, și aici vine șocul… 

Vă las și link la versiunea comparativă a celor două documente. 

Să vă convingeți și să reacționați cum vreți singuri. 

Nu e nimic care să se compare cu sentimentul ăla când vezi cu ochii tăi și spui: ce e asta? Hei, autorități de mediu din România, ce e asta? 

Similitudinea aproape completă s-a confirmat și la greșeli, și la metodă și, mai ales, la datele culese chipurile de pe teren. 

Deci păduri mai bătrâne de 80 de ani sunt în fix, dar fix același procent și număr în ambele comune. Chiar și același procent, deși, evident, suprafața totală nu e aceeași (1600 ha vs 2900 ha). Eh, eroare de copy paste. 

Dacă la secțiunile generale e poate explicabil (nu, nu e) să fie aceleași formulări, dar exact la fel…, la partea științifică și de biologie,  acolo unde e cu adevărat nevoie de expertiza și experiența expertului – scuzați cacafonia, dar doar așa pot puncta anormalitatea – eei, acolo e dureros. 

Cei doi domni experți care spun că au fost în teren, au descoperit și numărat și estimat fix același număr de perechi de păsări, fix aceleași număr de specii și aceleași specii din Planul de management al ariei protejate, care da, principala sursă de date, dar o evaluare adecvată asta face, reconfirmă / dovedește ce mai e în realitate pe teren. 

În ambele comune, care sunt la câțiva km distanță și nu, nu putem spune că e vorba de formulări generale. Este vorba despre o metodă / metodologie care este batjocorită printr-un copy paste grosolan. 

S-a identificat prezența speciilor de păsări la activitățile din teren. 

Deși nu s-au identificat cuiburi, dar se estimează fix același număr. 

V-am pus câteva similitudini și contradicții de logică.

E trist tare cum se distorsionează logica și sensul științific. Dar eu am și râs, vă spun. Mai ales la ultimele pagini cu cv-uri, unde find-replace, o altă funcție a wordului care ajută mult ”experții”, a dus la crearea de probleme de identitate și identificare, domnii având aceeași adresă în Brașov și Sibiu, cele două județe ale Bruiu și Cincu. Sau viceversa. Să mă iertați dacă eu nu sunt așa de generoasă și liniștită cu publicarea unor adrese și informații personale cum sunt dânșii ca autori ai studiilor – de aceea am blurat anumite informații, dar le puteți verifica ”similaritatea” în versiunea comparată. 

Există, observați, chiar și o universitate cu același nume în Brașov și Sibiu. 

Frumos, elegant, cât de cât. 

Apoi, la fel, ca să nu las mintea umană subiectivă să-mi joace feste, l-am rugat pe chatgpt să determine gradul de similaritate între cele două documente. 

Și el a identificat așa: 

Apoi l-am rugat să nu ia în calcul secțiunile generale și administrative. 

Ce ne spune asta. Și de ce e asta de vorbit serios. 

Pentru că așa se fac evaluările de mediu și evaluările adecvate în România. 

E o problemă sistemică. 

O problemă care duce la imposibilitatea de a proteja ceva acolo unde decidenții și cumpărătorii unor astfel de studii sunt în poziția de a alege cine poate aplica astfel de metode perdante și ilegale pentru a spune că ”nu e nimic de protejat acolo”. 

Dacă vreți să intrăm pe detaliile tehnice, acolo e mai agrav. Dar haideți să o facem ca să înțelegeți miza acestor tehnici. 

Am rugat specialiștii de la Agent Green să o facă și ei mi-au trimis observațiile lor la evaluarea adecvată din Bruiu. Le puteți consulta aici: Observatii AG UP I Bruiu.docx.pdf

Dar vă las și câteva extrase

Sau 

Sau 

Sau 

Pe scurt, din analiza lor rezultă că planul de amenajament nou și evaluarea adecvată care îl confirmă ca fiind bun de avizat, sunt de fapt o ”formă legalizată” de a permite tăierile progresive dintr-o arie protejată sit Natura 2000, prin degradarea categoriei în care încadrează pădurile bătrâne (de peste 150 de ani) care ar trebui să fie strict protejate prin non intervenție, prioritare pentru biodiversitate. 

Adică dublează cantitatea de lemn care poate fi scoasă din cauză că fondul forestier ar fi îmbătrânit și codul silvic nu ar prevedea protecție pentru aceste păduri, ci doar tratamente silvice, adică tăieri. Însă legislația europeană, prevede și protecție, dar pentru asta trebuie să identifici corect prezența speciilor si ale habitatelor prioritare. 

Acesta este și unul din contra-argumentele majore ale societății civile la modificarea OUG 57 /2007 cu desemnare de zone de protecție pentru biodiversitate identificate pe baza fix acestor categorii identificate și declarate în amenajamente silvice, adică tipul de documente evaluate prin ce discutăm noi aici. Adică subordonăm protecția pădurilor planurilor celor care doresc să facă bani din lemnul lor.  

Cât de corect e asta când în plan și în evaluare tăierile sunt justificate ca ”recoltări de lemn care înlocuiesc unele cantități de combustibil fosil”? E ca și cum ai spune că unde dă toporul stăpânului, adică taie pădurarul/proprietarul, crește la loc însutit. Ceea ce e și fals și neștiințific și mai ales nu e ok să fie afirmat de niște specialiști autorizați ca fiind experți tehnici. 

Speciile de păsări protejate nu au fost nici măcar verificate (revedeți fragmentele de mai sus), darămite să observe că în planul de management ( nu vrem să știm deocamdată cine și cum l-a făcut pe acesta, vorbim altă dată) nu au fost trecute toate cele de interes comunitar existente. Agent Green vine cu date proaspete din anul 2025 și arată că în arealul comunei Bruiu, în pădurile administrate de Ocolul Silvic Bruiu, sunt cel puțin 100 de specii de păsări, cu 11 specii prioritare în plus. 

Protecția lor este complet ignorată.

Și mai ales, ca să înțelegeți cât de interconectate sunt discuțiile cu măsurile de protecție strictă. 

Știu că e foarte greu de cuprins toate detaliile tehnice. Dacă ar fi să le sumarizez pe foarte scurt însă, este fix ce am spus mai sus și o să o repet, tăiem pădurile prin formă fără fond. 

La Bruiu, se reduce drastic suprafața aflată sub regim de protecție (T2), care a scăzut la jumătate (de la 42.4 ha la 21.68 ha).

Se dublează volumul de lemn propus pentru exploatare (de la 2528 m³ la 5321 m³).

Se alocă peste 98% din pădure producției de lemn, ceea ce e complet incompatibil cu statutul de arie protejată. 98% din pădure pentru producție de lemn, oameni buni!! Pădurea nu e nimic altceva decât un mijloc de producție. Chiar și în arie protejată. Chiar și pădurea seculară. Chiar și… 

Nu sunt identificate specii protejate care există în zonă (doar 8 specii de păsări menționate din cele peste 100 identificate pe teren, 11 strict protejate în plus) și a habitatelor europene.

Zero, nada, nici o măsură de protecție strictă (T1) și a zonelor tampon în jurul cuiburilor/bârlogurilor pentru speciile prioritare, și permiterea de tăieri chiar și în pădurile seculare. 

Chiar și pentru nespecialiști asta ar trebui să fie un semnal de alarmă. 

Pentru specialiști și autorități ca ministra mediului, ar trebui să fie o rușine. 

Ăsta e motivul pentru care suntem toți atât de îngrijorați că ministra Diana Buzoianu va trece cu vederea obiecțiile și va face posibil ca o astfel de metodă să devină rețetă. Și ”best practices” pentru Europa. 

La Cincu e încă deschisă consultarea publică, deci puteți participa. Aveți detaliile aici. Și chiar vă invit să mergeți să întrebați cum e cu copy paste-ul, dacă există conceptul de auto-plagiat în materie de evaluări adecvate și unde mai exact în Bruiu și Cincu au fost căutate perechile de păsări. Fix 8-15, fix la 225, și toate celelalte. 

Și să cereți protecție reală pentru pădurile seculare și valoroase, pentru copacii habitat, pentru speciile de păsări și pentru animalele care au nevoie de pădure ca să supraviețuiască alături de noi. 

Nu luați cu copy paste din observațiile Agent Green, dar le puteți folosi, că și ele sunt publice, sau ar trebui să fie. 

Ce mai trebuie să știți e că tot ce nu e intravilan din Bruiu și Cincu e în sit Natura 2000 ROSPA Podișul Hârtibaciului (ROSPA este forma de protecție europeană pentru păsări și habitatele lor). Pădurile pe care le-au tăiat nemilos și ilegal în aceste comune sunt habitate pentru specii rare și protejate de păsări, dar și de alte plante sau animale. 

Am atins deja un pic și subiectul sensibil al vremii actuale, că aceste păduri cel mai probabil ar trebui să fie parte din zonele strict protejate, non intervenție, redenumite prioritare pentru biodiversitate pentru că sunt importante pentru biodiversitate, desigur, sunt de fapt extrem de valoroase și rare în sine, ca tot, ca agregate de specii de păsări, plante, copaci seculari habitat, mamifere. 

Aș vrea să înțelegeți că dacă evaluările de mediu menite să stea la baza includerii lor în acest tip de protecție simplă (sit Natura 2000) arată așa, trebuie să luați în calcul că metodologia de desemnare a ZPB se bazează pe categorizarea pădurilor prin aceste amenajamente. 

Deci: devine ZPB ceva ce este inclus în amenajamentul comunelor ăstora ca zonă cu pădure de o anume categorie, categorie care se decide pe baza speciilor și habitatelor din ea. Ori dacă ce habitate și specii sunt în pădurile comunelor astea două s-a decis prin copy paste dintr-un plan de management vechi… și prost făcut…și nimeni nu a mai verificat în teren, și dacă peste asta adăugăm că va fi nevoie de acordul proprietarilor (chiar și UAT-ul care plătește și știe ce plătește prin aceeași firmă care face și amenajamentul și evaluarea adecvată), ne dăm seama că, în România, cu bună știință, autoritățile nu vor să fie protejată biodiversitatea de tăieri. 

Nici măcar prin management durabil, adică să nu tăiem chiar tot, ci mai puțin.

Tratamentul pentru pădurile care ar fi trebuit încadrate în ZPB, recomandat în amenajamentul care este apoi avizat cu mângâieri copy paste este drujba – tăieri progresive și la ras adică ”înlocuire de combustibil fosil”. 

ȘI o să spun și evidentul. Dacă prin amenajamente făcute astfel permitem tăieri (legalizate în acest fel) în păduri care au aceste habitate (arbori, dar și păduri care adăpostesc specii rare de lilieci, insecte, sunt casă pentru mamifere mari ca hăituitul urs sau lup), atunci ne putem lua la revedere de la biodiversitate. 

Dacă în cel mai mare sit Natura 2000 pentru protecția păsărilor tot ce putem face este să dăm copy paste la numărul de exemplare de păsări (doar păsări, nu și alte specii) identificate acum 10 ani… cred că putem să ne considerăm părtași la un ecocid. Și la o minciună galactică care va condamna copiii noștri la lipsă – lipsa pădurii și lipsa aerului. 

Lipsa pădurii duce la lipsa speciilor care întrețin verdele și natura, lipsa lor duce la lipsa verdelui, lipsa verdelui de orice fel duce la lipsa oxigenului și aerului curat. 

Copiii noștri nu vor ști ce e aia pădure… nu vor avea aer curat. Și asta pentru că acum, generația de funcționari publici și experți, se joacă de-a forma fără fond la niște sute de ani distanță de când s-a dovedit că jocul ăsta nu e bun pentru o societate. 

Pe final, vă las cu întrebările care mă frământă pe mine:  

Cine răspunde pentru aceste mișmașuri? Vă sperie și indignează cuvântul? Definiți voi altfel aceste tehnici în comentarii la acest articol, vă rugăm. 

Cine trebuie să verifice că nu se întâmplă asemenea anomalii și suprapuneri de interese? 

Cum de ne lăsăm pădurile pe mâna unor astfel de ”specialiști”? 

Dna ministru, cât puteți să ne mințiți? Și de ce ne lăsați biodiversitatea rară în mâinile lor?