Acest material a fost realizat în colaborare cu Mircea Ungureanu.
„Roexit” este un termen construit prin analogie „România” și „exit” și descrie ideea, în mare parte teoretică, a unei posibile ieșiri a României din Uniunea Europeană. Spre deosebire de cazul britanic, nu există în prezent un proces instituțional sau politic real în această direcție. Cu toate acestea, discursul persistă și se reactivează periodic, făcând apel către diverse teorii conspiraționiste, false idei de identitate „suvernaistă”, dar și alte mesaje fără un fundament clar sau real.
Desigur, acest fenomen nu este unul izolat, de-a lungul timpului fiind identificate mișcări similare în aproape toate țările europene. Politicienii europeni au tot înaintat astfel de idei încă de la primul vot britanic de ieșire, în 1975.
În România, datele arată că discursul Roexit nu apare spontan, ci urmează anumite momente-cheie. După referendumul pentru Brexit din 2016, ideea a câștigat vizibilitate și în România, fiind preluată în comunități online încă de atunci. Ulterior, intensitatea a fluctuat, cu vârfuri în perioada referendumului pentru familie, în timpul pandemiei, pe fondul controverselor legate de vaccin, și din nou în contexte electorale.
Conform Google Trends, vârful interesului s-a manifestat în octombrie 2018, urmând să revină abia în februarie 2022, apoi în perioada iulie 2023-ianuarie 2024 și după alegerile din mai 2025. În momentul de față, datele arată un trend ascendent al popularității în randul căutărilor din mediul online.
Pe Facebook, potrivit unei analize Europa Liberă, numărul postărilor care conțin termenul „Roexit” a crescut semnificativ între 2017 și 2021. De asemenea, au fost lansate mai multe petiții online, însă fără un sprijin semnificativ.
Dacă anterior astfel de mesaje circulau predominant pe Facebook, în prezent ele sunt adaptate pentru platforme precum TikTok. Formatul scurt, vizual și rapid favorizează distribuirea fără verificare și reduce spațiul pentru nuanțe.
După cum explica Mircea Ungureanu recent, algoritmii platformelor online sunt concepuți să funcționeze pe bază de activitate: cu cât o postare (indiferent de platformă) are mai multe vizualizări, like-uri sau comentarii, cu atât va fi amplificată și afișată cât mai multor persoane. Dacă respectiva postare mai primește și un buget din partea autorului, deja vorbim despre campanii plătite, transparente sau nu, care ajung chiar și la subiecți care nu corespund „intereselor”.
Vezi și Cum ne spală online-ul pe creier
De la grupuri obscure la actori politici
Primul grup dedicat ideii de Roexit apare în 2016, iar ulterior inițiativa este preluată și formalizată, în 2022 fiind înființat un partid cu acest nume.
Partidul ROEXIT, potrivit paginii de prezentare de pe Facebook, „militează pentru scoaterea României din Uniunea Europeană și refacerea economiei naționale”. Președintele, așa cum arată sursa citată, este Robert Vitoș. Formațiunea a fost înființată de Robert Vitoș, Smaranda Nicoleta Lup și Sergiu Dan Grecu.
Conform Digi24, Lup fondase inițial organizația AUR din județul Cluj, dar în 2021 a fost exclusă din partid.
Pe website-ul partidului, vizitatorii sunt invitați să se alăture mișcării ce promovează „Independență Politică”, „Independență Militară” și „Independență Financiară”. Tot partidul promite că „se vor construi 400.000 de apartamente gata mobilate și utilate, destinate tinerilor, celor cu venituri mici și celor ce doresc să se repatrieze”, că „toate terenurile agricole care au fost înstrăinate după Revoluție vor fi naționalizate, cu despăgubirile aferente, întrucât acestea fac parte din patrimoniul de bogății naturale al țării, iar exploatarea lor trebuie să servească bunăstării populației care le ocupă” și alte aspecte legate de reorganizarea administrativ-teritorială și scoală.
Am completat formularul prezent pe site-ul partidului, însă până la momentul publicării acestui material am primit doar un răspuns automat:
„Stimate susținător,
Vă mulțumim pentru aderarea la mișcare și pentru încrederea acordată proiectului de reconstrucție a României. Implicarea dumneavoastră este importantă pentru construirea unei viziuni solide și responsabile pentru viitor. Vom păstra legătura și vă vom ține la curent cu pașii următori, inițiativele în desfășurare și oportunitățile de implicare. Vă mulțumim încă o dată pentru susținere.
Cu stimă,
Echipa ROEXIT”
Potrivit raportului financiar și bilanțului contabil, partidul este finanțat aproape exclusiv din cotizații foarte mici (50-250 de lei), majoritatea sumelor provenind de la fondatori. Practic, partidul există juridic, dar activitatea financiară este minimă. Cu alte cuvinte, amploarea fenomenului nu este susținută de o infrastructură politică sau financiară solidă, ci mai degrabă de mecanisme de amplificare online.
În paralel, mesajul este amplificat de figuri publice controversate. Printre cei care au promovat explicit ideea se numără Mihai Ioan Lască, dar și personaje precum Sorin Ovidiu Vântu sau Diana Șoșoacă. În unele cazuri, discursul este integrat într-o retorică mai largă anti-UE, anti-occidentală sau conspiraționistă.
Având în vedere situația socio-economică din România, dar și nivelul de educație a unor pături sociale, conținutul generat de Sorin Ovidiu Vântu este dezvoltat pe „rezolvarea” unei probleme constante: lipsa banilor. Astfel, în ultimii ani, acesta a devenit o imagine a „antreprenoriatului” de duzină, fiind prezentat drept un „guru” al sugestiilor de afaceri ce te pot îmbogăți peste noapte, indiferent de limitele legale. Vântu este protagonistul unora dintre cele mai mari scandaluri din România, respectiv schema piramidală FNI. De-a lungul timpului, a fost condamnat pentru infracțiuni financiare, inclusiv pentru evaziune și spălare de bani, fiind unul dintre cei mai mediatizați afaceriști români. Potrivit ZF, o parte din banii încasaţi de Vîntu de la FNI au fost folosiţi pentru aportul de capital la Editura Cristoiu, plata părţilor sociale cesionate de Mihai Tatulici Production SA, dar şi pentru sponsorizări, printre beneficiari fiind UFC Rapid, Fundaţia Open România şi Federaţia Română de Atletism.
Pe de altă parte, Diana Șoșoacă s-a poziționat încă de la început drept o „luptătoare” pentru „libertatea” poporului român și a drepturilor acestuia, mai ales după ce nu i s-a validat candidatura la alegerile prezidențiale.
Mihai Lască, fost deputat AUR, este protagonistul unor dosare penale, lider al protestelor anti-mască și al unora de sprijin pentru Călin Georgescu, potrivit ebihoreanul.
Ce e diferit acum
Diferența, însă, nu ține doar de mesaj, ci de modul de distribuire. Dacă în anii anteriori Facebook era principalul canal, acum conținutul se regăsește predominant pe platforme precum TikTok, unde algoritmii favorizează viralizarea rapidă și fragmentată.
RO EXIT 2026 – figurează deschis Olanda, îl are în centru pe Sorin Ovidiu Vântu, iar, în momentul publicării acestui material, măsoară 17.700 de urmăritori, 271.200 de aprecieri și 131 de videoclipuri. Primul videoclip a fost postat în data de 2 februarie 2026.
Ro.exit – cont deschis în România, are la momentul publicării acestui material 18.500 de următorii, 244.400 de aprecieri și 166 de videoclipuri. Primul videoclip a fost încărcat pe data de 3 iunie 2024
RO EXIT URGENT – deschis în Elveția, îl are în centru tot pe Vântu și, în momentul publicării acestui material, măsoară 12.300 de urmăritori, 288.600 de aprecieri și 228 de videoclipuri. Primul videoclip a fost încărcat pe data de 16 februarie 2026.
Aceste conturi nou create, cu creșteri accelerate de urmăritori, reiau aceleași narațiuni, iar printre cele mai vizibile apar atât figuri deja cunoscute, cât și conturi anonime sau pseudo-independente, care se prezintă drept „naționaliști” sau „voce alternativă”.
TikTok este vulnerabil la dezinformarea care atrage utilizatorii prin titluri „senzaționale”, limbaj hiperbolic și apel la emoție. Aceste tactici exploatează curiozitatea prin conținut exagerat sau înșelător, care promite revelații spectaculoase, dezvăluiri „scandaloase” sau soluții miraculoase, mai ales în contextul socio-economic în care ne aflăm. Designul este gândit să creeze un sentiment de alertă, determinând utilizatorii să interacționeze fără a reflecta în profunzime și să promoveze mai departe informația, astfel dezinformarea prosperă adesea prin distorsionarea faptelor sau inventarea unor afirmații, ceea ce face dificilă diferențierea de adevăr. Aceste afirmații, de regulă, nu pot fi susținute de surse credibile, iar caracterul puternic vizual al platformei TikTok contribuie la răspândirea dezinformării, întrucât conținutul folosește frecvent imagini atrăgătoare și replici memorabile pentru a genera reacții emoționale și retenția privitorului. Astfel de tehnici persuasive sunt folosite de foarte mult timp în industrii precum publicitatea sau cinematografia. Însă, în acest context, scopul lor nu este de a influența privitorul în vederea unei achiziții impulsive, ci în scopul de a „sări” bariera raționalului și adoptarea unor idei care să remodeleze modul de raportare la situația politică.
Pe lângă cele trei conturi principale menționate anterior, am identificat mai multe canale cu nume și mesaje asemănătoare:
De asemenea, există un hashtag principal care concentrează tot traficul, respectiv #roexit cu 14.7 milioane de vizualizări. (Trebuie menționat că este vorba și de videoclipuri ce atrag atenția asupra fenomenului, dar cu cifre reduse. De exemplu, Starea Nației are un videoclip pe acest subiect cu aproximativ 46.600 de vizualizări.)
În același timp, evoluția conținutului indică o creștere bruscă, nu graduală, ceea ce sugerează o campanie coordonată și bazată pe o strategie deloc întâmplătoare.
Acum, pe TikTok, cei mai proeminenți sunt Vântu și o persoană ce se prezintă drept Daniil Constantinos Nicoară, „a young independent nationalist from CG”.
Jurnaliștii Luiza Vasiliu și Victor Ilie de la Drepturi și strâmbe au analizat în decembrie 2025 cu ajutorul Crossover, o platformă dezvoltată de cercetătorii finlandezi de la CheckFirst, modul în care algoritmii TikTok pot fi influențați în jurul unor teme sensibile, precum migrația, „Roexit” sau finanțările USAID. Potrivit concluziilor lor, pe 12 august, Sorin Ovidiu Vântu a relansat public ideea unei mișcări „Roexit”, despre care afirma că ar urma să fie pusă la dispoziția lui Călin Georgescu.
În același timp, în rezultatele sugerate de algoritmul TikTok pentru căutări legate de „Roexit” apărea anul trecut și Anton Pisaroglu, fost consultant pe politici externe al partidului AUR. Conform Adevărul, Pisaroglu ar fi colaborat de-a lungul timpului cu mai mulți politicieni controversați din Africa, America Latină și Rusia, iar surse citate de publicație susțin că ar fi lucrat inclusiv pentru Călin Georgescu.
Totodată, pe platforma X deținută de Elon Musk, cunoscută pentru relaxarea moderării conținutului și pentru permisivitatea față de teorii ale conspirației, dezinformării și propagandei, am numărat șapte conturi cu denumiri „Ro exit”, dintre care patru create în 2025. Analizând conținutul în funcție de etichete (#), se remarcă postări mai degrabă punctuale.
În loc de concluzie
Menționăm că, pentru a măsura corect impactul, este necesară o analiză mai amplă asupra fenomenului și asupra conținutului și mesajelor transmise.
Dar, în final, poate e necesară o întrebare: În contextul în care nu există o intenție politic exprimată de ieșire a României din UE, de ce acest discurs continuă să revină și, mai ales, cine are de câștigat din amplificarea lui?
