Materialul a fost realizat în colaborare cu Georgiana Costea.
Pe scurt, înainte să intrăm în detalii, narațiunea „Roexit” se bazează pe un set de mesaje recurente, construite în jurul unor emoții puternice: pierderea controlului, nedreptatea economică și frica identitară. În locul unor soluții concrete, discursul, în special cel generat de Vântu, oferă explicații simplificate și generalizări, care sunt ușor de reținut și de distribuit. Precum în cazul altor discursuri populiste, mesajul este formulat în jurul celor mai întâlnite comentarii din Social Media. În paralel, alte mesaje promovează ideea că România ar fi dezavantajată în cadrul Uniunii Europene, apelând la formule precum „ne-am săturat să fim dependenți de Europa” sau la concepte generale precum „suveranitate”, „libertate” și „dreptate”. În unele cazuri, discursul este construit în jurul ideii că tinerii ar fi influențați de „propaganda occidentală”, iar apartenența la structuri internaționale este prezentată drept o limitare a intereselor naționale.
De asemenea, apar frecvent afirmații potrivit cărora România ar putea funcționa mai eficient în afara alianțelor actuale, inclusiv prin ieșirea din NATO și Uniunea Europeană și negocierea independentă a acordurilor comerciale. Aceste idei sunt, însă, prezentate fără detalii concrete sau argumente economice solide.
Planul lui Vântu
„Țara asta ori e condusă de evrei, ori ăștia doi au luat șpagă.În timpul ăsta, așa zisele partide suveraniste de opoziție tac ca porcii în păpușoi.”
La baza acestei mișcări se regăsește Sorin Ovidiu Vântu, care, într-un material de aproximativ șapte minute publicat pe canalul său de YouTube, prezintă în detaliu ce presupune proiectul „RoExit” și direcțiile principale pe care intenționează să le urmeze. Pentru a-și clarifica poziția și a elimina ambiguitățile, în perioada 10–22 septembrie 2025, acesta a publicat o serie de opt videoclipuri în care a detaliat elementele centrale ale programului.
Printre măsurile propuse se numără ieșirea României din Uniunea Europeană și NATO, dar și o serie de inițiative radicale, precum reintroducerea pedepsei cu moartea pentru „trădători de țară”, traficanți de droguri sau violatori de minori. În paralel, sunt menționate pedepse de până la 20 de ani de închisoare pentru consumatorii de droguri, după o perioadă inițială de tratament în centre specializate.
Alte idei propagate de fostul „afacerist” sunt:
- industrializarea întregii agriculturi,
- construcția a 400.000 de noi apartamente complet mobilate,
- crearea a noi relații externe, mult mai profitabile pentru țară,
- schimbarea Constituției prin referendum,
- menționarea României ca stat neutru, după ce iese din UE și NATO,
- mandat de 10 ani pentru președinte,
- Parlament format din 201 membri,
- tehnocratizarea Parlamentului, pentru ca 50% din el sa fie format doar din avocați și economiști,
- oferirea de locuri de muncă plătite „la nivel occidental” pentru atragerea românilor din afară,
- reforma școlii, având ca bază: educația („în care vor injecta copilului sentimentul patriotic, folosind legendele, miturile românilor, ‘or fi adevărate, n-or fi adevărate, nu ne pasă”), învațământul (materiile actuale) și cercetarea,
- reformarea armatei române, dar fără achiziție de armament, ci prin fonduri pentru cercetare militară.
Este important de menționat că aceste idei sunt prezente și în „programul” partidului Roexit, așa cum scriam și în prima parte.
O parte dintre aceste propuneri sunt detaliate în videoclipurile ulterioare, unde sunt introduse și alte elemente care conturează mai clar direcția proiectului.
Astfel, se susține că România ar trebui să își limiteze drastic relațiile economice externe, în sensul în care nu ar mai importa sau exporta alimente, întreaga producție urmând să fie destinată consumului intern.
Apoi, din declarațiile sale, pare că acest proiect ar avea o perioadă de implementare de 10 ani, vizând totodată relații strânse cu statele occidentale, dar și cu China. Tot o idee vehiculată pe site-ul partidului Roexit, și transmisă de Vântu, este reorganizarea teritorială, respectiv împărțirea României în 8 regiuni, fiecare având propriul său guvernator.
De asemenea, este propusă și înființarea unui fond suveran alimentat din profiturile companiilor naționalizate. Conform estimărilor prezentate, acest fond ar urma să acumuleze aproximativ 300 de miliarde de euro în zece ani, în timp ce costul total al proiectului ar fi de circa 220 de miliarde de euro.
Un element central al discursului este reprezentat de combaterea corupției, considerată principalul risc pentru implementarea acestor măsuri. În acest context, sunt promovate sancțiuni extreme, inclusiv pedeapsa cu moartea pentru anumite fapte, precum corupția la nivel înalt sau infracțiunile grave. În același registru, sunt propuse centre de reabilitare pentru consumatorii de droguri, însă acestea sunt însoțite de ideea unor pedepse severe pentru recidivă, inclusiv detenție pe viață.
Să cităm exact: Orice formă de corupție (șpagă sau alte forme) de la 1.000 euro în sus, „împușcat pe loc, fără milă. (…) Nu mă refer la darul pe care-l dai unui doctor, aia face parte din ființa noastră balcanică. Eu nu mă simt bine dacă mă duc la doctor și nu primește suta de lei din buzunar pe care o am și pe care o dau (…) aia nu e corupție, aia face parte din ființa noastră națională”.
Discursul include, de asemenea, măsuri de confiscare extinsă a averilor, inclusiv în cazul rudelor până la gradul al treilea. Vântu aduce, totodată, diverse acuze asupra protestatarilor, jurnaliștilor, dar și o reiterare a unei teze prin care invazia Rusiei în Ucraina reprezintă doar „legitimă apărare” a Kremlinului, iar toate victimile ucrainene sunt „de dragul lui Zelenski, a Uniunii Europene și a Americii”. De fapt, Vântu susține că războiul a fost declanșat de SUA și UE.
În principiu, o parte din ceea ce transmite Vântu sunt ideile promovate de partidul Roexit (sau invers).
„Influencerii” Roexit
Analizând videoclipurile de pe TikTok și YouTube, remarcăm că pe lângă postarea unor imagini și mesaje ale lui Gheorghe Piperea, europarlamentar din partea AUR, discursul este susținut și de alte figuri care contribuie la diversificarea publicului țintă. Un exemplu este Cezar Ionașcu, care promovează explicit ideea de „Roexit” în mediul online (Facebook). Acesta se prezintă drept „mentor de masculinitate” și activează în zona de dezvoltare personală, ceea ce îi permite să ajungă la un public diferit față de cel politic clasic.
Prezența unor astfel de voci indică extinderea narațiunii dincolo de sfera politică propriu-zisă, către comunități online axate pe identitate, stil de viață sau dezvoltare personală. În acest fel, mesajele despre „Roexit” sunt integrate într-un discurs mai larg, care combină teme de identitate, autonomie și nemulțumire socială.
Un alt vector important de atragere a atenției și de amplificare a discursului este Mihai Ioan Lască, fost membru al AUR (exclus în 2021) și actual președinte al Partidului Patrioților Poporului Român (PPR). Acesta este asociat cu Tudor Afanasov, diacon al Bisericii Ortodoxe de Rit Vechi, decorat de Kremlin. Cei doi au susținut candidatura lui Călin Georgescu, potrivit unei investigații publicate de Context.ro.
Fiind cunoscut drept „deputatul rușilor”, Lască a publicat pe pagina sa de Facebook recent, în data de 10 aprilie, un discurs intitulat „ROEXIT, ultima șansă pentru România!” prin care dezvolta o comparație între Uniunea Europeană și Rusia. În acest discurs, el sugerează că Rusia ar reprezenta o alternativă mai favorabilă și mai „pașnică” decât Uniunea Europeană, încercând să construiască o narațiune în care apartenența la UE este prezentată drept dezavantajoasă.
Ceea ce pentru unii pot reprezenta întrebări retorice, pentru Lască sunt teze de discuții temeinice. Printre întrebările pe care le adresează retoric se numără:
- Care sunt beneficiile reale ale României de cand este membră UE?
- De ce s-a instaurat antiortodoxismul, care ne impune acceptarea mișcării LGBTQ?
- Unde ajung profiturile uriașe ale multinaționalelor?
- Cine a cumpărat la preț de fier vechi industria României?
- Cine ne-a șantajat pentru injectarea cu seruri experimentale în urma cărora au murit si încă mor oameni?
Dacă discursul inițial este formulat în zona politică sau pseudo-politică, el este ulterior preluat și adaptat de voci din afara acesteia, care îl traduc pe înțelesul unor comunități diferite. În acest fel, narațiunea ajunge să fie integrată în conținut de lifestyle, dezvoltare personală sau identitate. Această diversificare a canalelor de distribuție contribuie direct la creșterea vizibilității fenomenului. Practic, fiecare astfel de actor funcționează ca un punct de intrare într-o altă audiență, iar mesajul este fragmentat, simplificat și repetat în forme ușor de consumat. În paralel, pe platforme precum TikTok, volumul mare de conținut și utilizarea constantă a acelorași teme și hashtaguri creează impresia unui fenomen în expansiune.
Cum a luat amploare mișcarea
Deși am menționat fugitiv în primul articol din această serie, este important de reiterat că analiza conturilor asociate cu narațiunea „Roexit” arată un volum semnificativ de conținut distribuit într-un interval relativ scurt de timp, dar și o diversitate de conturi pe TikTok care contribuie la amplificarea mesajului.
Cel mai vizibil este contul RO EXIT 2026, care, la momentul redactării acestui material, are 17.842 de urmăritori și 275.263 de aprecieri, cu un total de 166 de videoclipuri publicate. Primul clip a fost postat pe 10 februarie 2026.
Un alt cont, Ro E X I T (@roexit2027), are 282 de urmăritori și 2.014 aprecieri, cu 103 videoclipuri. Activitatea acestuia începe încă din 2 mai 2025, însă conținutul nu este direct legat de promovarea ideii de Roexit. În schimb, videoclipurile se concentrează pe critici la adresa lui Nicușor Dan, elogii pentru Călin Georgescu și atacuri asupra măsurilor fiscale, sugerând o integrare indirectă a discursului într-o retorică politică mai largă.
În același timp, contul Ro.exit a acumulat 18.613 urmăritori și 247.080 de aprecieri, consolidându-se ca unul dintre principalele noduri de distribuție. Alte conturi contribuie, de asemenea, la volum: RO EXIT ACUM !!! are 56 de videoclipuri, primul fiind publicat pe 30 martie 2026, în timp ce RO EXIT URGENT a publicat 228 de videoclipuri începând cu 16 februarie 2026.
Contul Roexit.org însumează 39 de videoclipuri, cu activitate începută tot pe 16 februarie 2026. De asemenea, există conturi mai vechi, precum RO.EXIT (@florin3764), cu 300 de videoclipuri publicate din 30 iunie 2024, sau Claudiu Ciugulea (ro.exit1), care a publicat 414 videoclipuri începând cu 5 decembrie 2023.
Pe lângă acestea, există și o serie de conturi mai mici, care contribuie la distribuirea și multiplicarea mesajelor.
Folosirea haștagului „#roexit” în perioada 13.04.2025 – 13.04.2026:
Folosirea haștagului „#roexit2025” în perioada 13.04.2025 – 13.04.2026:
Dincolo de retorica anti-UE și de promisiunile radicale, „planul” propus de Sorin Ovidiu Vântu, partidul Roexit și influencerii pro-Rusia funcționează mai degrabă ca un instrument de mobilizare emoțională decât ca un proiect politic coerent. Așa cum am arătat mai sus, propunerile sunt prezentate într-o formă simplificată, fără fundament economic sau instituțional clar, dar suficient de spectaculoasă pentru a genera reacții și distribuire pe TikTok, principalul canal de propagandă.
În paralel, analiza ecosistemului online arată că aceste mesaje nu circulă izolat, ci sunt amplificate de o rețea de conturi și actori care le integrează într-un discurs mai larg, ce combină nemulțumirea socială, teme identitare și neîncrederea în instituții.
La fel de important de menționat este și faptul că, din analiza conținutului și mișcării analizate până în prezent, nu am identificat o finalitate a acestui demers. Concret, nu este vorba de a obține avantaje palpabile pe termen scurt (funcții politice, de exemplu), ci mai degrabă a dezvolta o bula informațională (echo chamber) care să aducă beneficii mișcării pe termen lung. O eventuală ipoteză, însă care se înscrie în regimul speculației, este de a crea o bază puternică, ca o rampă de lansare pentru un eventual candidat (pe modelul Georgescu sau Simion) care să concureze la următoarele alegeri. Așa cum am remarcat, mișcarea se poziționează atât împotriva actualei puteri, cât și partidelor de opoziție, încercând probabil să portretizeze o alternativă la actorii politici deja existenți.
Vezi prima parte aici:
