Raportul arată că principalele ținte ale discursului instigator la ură sunt persoanele de altă origine etnică sau națională, minoritățile religioase, comunitățile LGBTI, romii și migranții. Potrivit ECRI, romii continuă să fie prezentați frecvent drept o amenințare pentru securitatea sau sănătatea publică, iar discursurile antisemite și anti-musulmane au crescut semnificativ după atacul Hamas asupra Israelului din octombrie 2023 și războiul din Gaza.
Documentul evidențiază și rolul major al mediului online în răspândirea urii. Platformele sociale și aplicațiile de mesagerie permit distribuirea rapidă a conținutului extremist, iar utilizarea profilurilor anonime și a boților face dificilă identificarea și sancționarea autorilor.
ECRI susține că inteligența artificială poate ajuta la detectarea discursului instigator la ură online, însă avertizează că aceste instrumente trebuie utilizate împreună cu supraveghere umană și mecanisme clare de raportare.
Raportul atrage atenția și asupra presiunilor exercitate asupra celor care combat discursul urii. Potrivit ECRI, parlamentari, activiști civici, jurnaliști și judecători care iau poziție împotriva discursului rasist sau anti-LGBTI au devenit la rândul lor ținte ale amenințărilor și campaniilor de intimidare.
În plus, organizația avertizează că impactul discursului instigator la ură asupra copiilor și tinerilor devine tot mai vizibil, în special în mediul online și în școli, unde profesorii sunt adesea insuficient pregătiți pentru a gestiona astfel de situații.
ECRI recomandă statelor europene să consolideze legislația împotriva discursului instigator la ură, să dezvolte politici incluzive și să investească în educație media și educație pentru drepturile omului, considerate esențiale pentru combaterea radicalizării și a intoleranței.
 din cadrul Consiliului Europei avertizează, în raportul său anual publicat recent, că discursul instigator la ură, inclusiv cel rasist, xenofob și anti-LGBTI, atinge niveluri alarmante în Europa și contribuie la alimentarea violenței și polarizării sociale. Potrivit raportului, banalizarea discursului urii și răspândirea acestuia în spațiul public și online reprezintă o amenințare directă la adresa societăților democratice europene. ECRI atrage atenția că fenomenul s-a amplificat inclusiv pe fondul dezbaterilor privind imigrația și al intensificării discursurilor politice polarizante.){kind=link}