Problema este că multe dintre aceste afirmații depășesc ceea ce știm în mod real despre explozie.
În orele care au urmat, am urmărit cum s-au format principalele narațiuni din jurul incidentului, ce elemente sunt confirmate de autorități, ce informații rămân neclare și unde apar primele semne ale unui ecosistem informațional în care ipotezele circulă mai repede decât faptele.
Ce știm despre explozie
Potrivit Guvernului României, în dimineața zilei de 5 iunie, în jurul orei 06:20, Garda de Coastă a fost informată de Agenția Română de Salvare a Vieții Omenești pe Mare despre prezența unui obiect plutitor în Dana 78 din Portul Constanța.
Ministerul Apărării Naționale a contactat imediat autoritățile ucrainene, care au confirmat că au pierdut controlul asupra a patru drone maritime utilizate într-o operațiune militară împotriva Rusiei.
Conform informațiilor oficiale, două dintre drone s-au autodetonat în larg, una în afara portului, iar cea de-a patra a ajuns în Portul Constanța. La ora 10:25 a fost detectat un semnal de autodistrugere, iar la 10:28 drona a explodat.
În aceeași zi, președintele Nicușor Dan a transmis că dronele făceau parte dintr-o operațiune militară ucraineană și că pierderea controlului asupra acestora a fost cauzată de acțiuni de război electronic desfășurate de Rusia.
Acestea sunt elementele confirmate public până în prezent.
Ce este Safeen Elona
La scurt timp după incident, în discuție a apărut petrolierul Safeen Elona. Potrivit unor informații citate pe surse de Spotmedia, operațiunea ucraineană din Marea Neagră ar fi putut avea ca țintă această navă. Informația nu a fost confirmată oficial.
În jurul petrolierului s-a dezvoltat rapid o serie de afirmații contradictorii. KMG International a transmis că Safeen Elona nu figurează pe listele de sancțiuni aplicabile în Uniunea Europeană, Statele Unite, Marea Britanie sau Elveția și că toate documentele transportului au fost aprobate de autoritățile competente.
„KMG International reafirmă respectarea deplină a regimurilor internaționale de sancțiuni: atât vasul SAFEEN ELONA, cât și proprietarul și operatorii acestuia nu figurează pe liste de sancțiuni internaționale emise și aplicabile în Uniunea Europeană, Statele Unite ale Americii (OFAC), Marea Britanie sau Elveția. Respectarea regimurilor internaționale de sancțiuni reprezintă un principiu fundamental care guvernează toate operațiunile Grupului KMG International – Rompetrol. În ceea ce privește nava SAFEEN ELONA, este important de menționat că aceasta nu figurează pe nicio listă de sancțiuni internaționale relevante emise de, și aplicabile, în Uniunea Europeană, Statele Unite ale Americii (OFAC), Marea Britanie, Elveția, etc”, a transmis KMG, sâmbătă.
Verificările confirmă că nava nu apare pe listele UE sau OFAC, iar căpitanul acesteia, Nechiporenko Sergey, nu figurează pe listele internaționale de sancțiuni.
În același timp, Safeen Elona apare în baza ucraineană War & Sanctions, la categoria „Shadow Fleet”, fiind descrisă ca navă implicată în transportul de produse petroliere rusești. Ucraina a impus sancțiuni asupra navei.
Diferența este importantă. Faptul că o navă este sancționată de Ucraina și inclusă într-o bază de date ucraineană nu produce automat efecte juridice în România, Uniunea Europeană sau Statele Unite. Totuși, exact această nuanță a dispărut aproape complet din numeroase postări distribuite online.
Primul nucleu de dezinformare: „Ucraina atrage România în război”
Prima narațiune apărută după incident a pornit de la o informație reală: drona era ucraineană. În numeroase postări și comentarii, această informație a fost reinterpretată drept dovada că Ucraina ar fi atacat România sau că încearcă să atragă România în război.
Elementele publice ale cazului nu susțin însă această concluzie. Atât autoritățile române, cât și cele ucrainene au comunicat că este vorba despre o dronă pierdută de sub control în urma acțiunilor de război electronic desfășurate de Rusia.
Diferența dintre „o dronă ucraineană a explodat în România” și „Ucraina a atacat România” este una fundamentală, însă în numeroase postări cele două afirmații au fost tratate ca fiind echivalente.
Al doilea nucleu: Safeen Elona și „nava interzisă”
Al doilea val de narațiuni s-a construit în jurul statutului petrolierului Safeen Elona. În multe materiale distribuite pe Facebook, TikTok și Telegram, faptul că nava apare în baza ucraineană War & Sanctions a fost prezentat ca dovadă că aceasta este sancționată internațional sau că opera ilegal în România.
În realitate, există o diferență juridică semnificativă între sancțiunile impuse de Ucraina și cele aplicabile în Uniunea Europeană sau Statele Unite.
Până în prezent, nu există informații publice care să indice că nava se afla ilegal în portul Constanța sau că autoritățile române încălcau regimurile internaționale de sancțiuni prin permiterea accesului acesteia.
Al treilea nucleu: audio-ul viral de pe TikTok
Cea mai puternică și mai virală narațiune s-a construit în jurul unei presupuse înregistrări audio distribuite pe TikTok.
În înregistrare, o persoană afirmă că drona „trebuia să lovească la noi, la rafinărie, la Petrom” și că, dacă ar fi ajuns „200 de metri mai jos”, „bubuia toată Constanța”.
Acesta e masajul din videoclipuri: „Problema e că drona era în port, trebuia să lovească la noi, la rafinarie, la Petrom, dimineața, la ora 5. Și în loc să intre la Petrom, au luat valul și se îndrepta spre unitatea noastră. Și s-a blocat, avem niște baraje de poluare, a sărit peste unul și s-a blocat elicia în celălalt baraj. Și a rămas în agonie până astăzi, când s-a explodat. S-a încercat scoaterea ei, că chestia e delicată, trebuie să iei să nu deranjezi. Și n-au reușit și a explodat. Dar dacă se ducea 200 metri mai jos, bubuia toată Constanța. Acolo, în spatele nostru era rafinărie de petrol, aia trebuia lovită.”
Până la momentul redactării acestui material, Investigatoria a identificat aproximativ 150 de videoclipuri care utilizează aceeași înregistrare sau fragmente din aceasta. În majoritatea cazurilor, sunetul este acompaniat de muzică dramatică, imagini cu explozii sau secvențe din port, accentuând senzația de pericol iminent. Problema este că autenticitatea înregistrării nu este confirmată public.
Nu se cunoaște identitatea persoanei care vorbește, contextul în care a fost realizată conversația, dacă materialul este complet sau editat și nici dacă persoana respectivă avea acces la informații operaționale despre incident. Cu toate acestea, audio-ul este distribuit ca și cum ar reprezenta o explicație factuală a evenimentului.
Ce spun comentariile
Pentru a înțelege modul în care publicul a interpretat incidentul, Investigatoria a analizat peste 150 de comentarii publicate pe Facebook și peste 500 de comentarii de pe TikTok.
Pe Facebook predomină o combinație de neîncredere în autorități, ostilitate față de Ucraina și percepția că România este implicată într-un conflict care nu îi aparține.
Apar frecvent idei precum:
- România este atrasă deliberat în război;
- autoritățile ascund adevărul;
- liderii români servesc interese externe;
- incidentul reprezintă o formă de presiune politică sau militară.
Numeroși utilizatori invocă și argumente religioase sau fataliste, prezentând incidentul ca pe un semn că populația este lăsată „în voia sorții”.
Pe TikTok, reacțiile sunt mai scurte, însă se remarcă o lipsă aproape totală de încredere în explicațiile oficiale și o tendință puternică de a considera că drona avea o țintă precisă: rafinăria Petromidia, Oil Terminal sau alte infrastructuri energetice.
Comentariile conțin frecvent afirmații precum „Dumnezeu ne-a salvat”, „o să ne bage în război” sau „ăsta era doar începutul”.
În ambele platforme apare aceeași idee centrală: incidentul este interpretat ca parte a unei acțiuni deliberate împotriva României.
Ceea ce este important de menționat că analiza de față nu demonstrează existența unei campanii coordonate și nici nu stabilește originea înregistrării audio distribuite pe TikTok. Ea arată însă cum un incident real de securitate a fost reinterpretat prin trei direcții narative distincte: transformarea unei drone pierdute de sub control într-un presupus atac asupra României, reinterpretarea statutului juridic al petrolierului Safeen Elona și amplificarea unui scenariu catastrofic bazat pe o înregistrare neverificată.
În toate cele trei cazuri, elemente reale au fost combinate cu concluzii care nu sunt susținute de informațiile publice disponibile. Un fenomen așteptat, de altfel, mai ales după explozia dronei la Galați, vinerea trecută.
