Pentru că cineva trebuie să apere și strada democratică, mai multe organizații civice, printre care Rezistența și Corupția Ucide au anunțat că vor ieși la o manifestație pașnică pentru conștientizarea efectelor violenței și extremismului într-o societate care pierde tot mai des reperele.
O societate democratică are dreptul să fie nemulțumită. Cetățenii pot contesta Guvernul, pot cere demisii, pot protesta și pot vota împotriva oricărui partid sau politician. Furia față de putere nu este, în sine, extremism. Problema apare în momentul în care protestul pașnic este înlocuit de agresiune, amenințare și incitare la ură. Acesta este mesajul central al unui apel lansat după violențele produse pe 15 septembrie în Piața Victoriei, în timpul protestului crescătorilor de animale.
Protestul din 15 septembrie a pornit de la revendicări ale crescătorilor de oi și capre, inclusiv probleme privind exporturile, sacrificarea animalelor și despăgubirile. Pe parcursul manifestației, situația a degenerat, pentru că mai mulți membri ai partidului AUR, dar și mulți susținători ai lui Călin Georgescu au forțat cordoanele de jandarmi și au aruncat obiecte asupra forțelor de ordine.
Potrivit autorităților și presei, mai mulți jandarmi au fost răniți, iar zeci de persoane au fost conduse la poliție pentru verificări. Poliția a anunțat și verificări după apariția unor imagini în care mai mulți jurnaliști au fost agresați în timpul protestului, unul dintre ei chiar de la Realitatea TV, post care a sprijinit extremiștii în ascensiunea lor.
Ulterior, procurorii au cerut arestarea preventivă a cinci manifestanți considerați implicați în violențe, iar pe 17 septembrie Judecătoria Sectorului 1 a dispus arest la domiciliu pentru patru dintre aceștia și arest preventiv pentru un alt inculpat. Una dintre cele mai controversate chestiuni rămâne rolul grupărilor politice în manifestație.
Organizatorii apelului „Stop violenței și extremismului” susțin că protestul crescătorilor de animale a fost deturnat de grupuri politice și radicale și cer explicații inclusiv din partea AUR. Există elemente documentate care explică de ce această întrebare a apărut. AUR a susținut public protestul fermierilor, iar George Simion a transmis, înainte și în timpul manifestației, mesaje de solidaritate cu aceștia. În aceeași zi, partidul a organizat o „Zi a porților deschise” la sediul său din apropierea Pieței Victoriei. De asemenea, câțiva deputați AUR au fost prezent în Piața Victoriei în timpul protestului.
George Simion a respins acuzația că AUR ar fi deturnat protestul și a susținut că s-a aflat la câteva sute de metri de manifestație tocmai pentru a nu crea impresia că partidul încearcă să o preia.
Apelul organizațiilor civice ridică acum o întrebare mai semnificativă: cât de mult poate fi împins discursul politic spre amenințare, demonizare și identificarea unor categorii de oameni drept ținte?
În ultimii ani, politicieni și persoane publice au folosit în spațiul public formule agresive sau mesaje care au generat controverse privind incitarea la ură. În cazul lui George Simion, de exemplu, Parchetul General a deschis în martie 2025 un dosar penal pentru instigare publică după o declarație în care liderul AUR spunea că anumite persoane ar trebui „jupuite în piața publică”. Simion a contestat interpretarea și a afirmat că dosarul reprezintă o încercare de a-l asocia cu violența.
Un alt caz îl privește pe deputatul AUR Dan Tănasă. În 2025, acesta a îndemnat public românii să refuze comenzile livrate de persoane care nu sunt români. Ulterior, potrivit Digi24, Tănasă a fost audiat într-un dosar privind incitarea la ură, iar AUR a susținut că mesajul său nu a reprezentat o instigare la violență.
Aceste cazuri arată că disputa despre limitele discursului politic și despre responsabilitatea liderilor pentru mesajele pe care le transmit nu este una nouă. Dar libertatea de exprimare nu oferă protecție pentru agresarea unei persoane, amenințarea unui jurnalist, atacarea unui jandarm sau transformarea unei categorii sociale într-o țintă. Într-o democrație, conflictul politic este inevitabil. Violența politică nu ar trebui să devină însă o metodă normală de participare publică.
În acest context, Corupția Ucide și Rezistența cer:
1. Identificarea și sancționarea celor care au agresat, amenințat sau instigat la violență în timpul manifestației din 15 septembrie, indiferent de afilierea politică.
2. Aplicarea legii în cazul amenințărilor și instigărilor din mediul online, inclusiv atunci când autorii sunt persoane cu funcții politice.
3. Un răspuns coordonat și transparent al instituțiilor statului în fața rețelelor de propagandă, dezinformare și radicalizare.
4. Răspundere politică pentru folosirea urii, xenofobiei și violenței ca instrumente de mobilizare.
„Strada nu aparține celor mai agresivi”
Organizațiile anunță pentru 20 septembrie, de la ora 18:00, manifestații pașnice sub mesajul „Stop violenței și extremismului. România democratică”.
Potrivit comunicatului, proteste sunt anunțate în:
• București – Piața Victoriei, ora 18:00
• Iași – Piața Independenței, ora 18:00
• Oradea – Piața Unirii, ora 18:30
• Timișoara – Piața Victoriei, ora 19:00
După o zi în care un protest pornit din nemulțumiri sociale reale a ajuns la confruntări cu forțele de ordine, miza următoarelor manifestații este tocmai demonstrarea faptului că furia civică poate rămâne politică fără să devină violentă. Democrația presupune protest, conflict de idei și contestarea puterii. Dar presupune și acceptarea faptului că adversarul politic, jurnalistul, funcționarul, jandarmul sau simplul trecător nu încetează să fie cetățean atunci când se află de cealaltă parte a unei dispute.
Într-o Românie democratică, strada trebuie să rămână un spațiu al exprimării publice, nu un teritoriu câștigat de cei lovesc cel mai puternic.
