Acum Șoșoacă a mers la postul Russia Today și a dat un interviu în care a susținut că Rusia e mai democratică decât UE și că România e o țară sclavă. Nu e prima dată când face asta. În iunie anul acesta, europarlamentarul român s-a adresat direct lui Puțin și i-a spus că România nu are președinte și e o țară slabă. Jocul periculos pe care îl face Diana Șoșoacă în detrimentul României nu este, însă, nici acum sancționat de autorități, deși avem lege care pedepsește trădarea interesului național.
Diana Șoșoacă a fost, așadar, la postul de propagandă Russia Today cu câteva mesaje care pot afecta negativ România, țară amenințată de ceva vreme de Rusia, care desfășoară un război chiar la granițele ei: oamenii ar muri de foame, politicienii de la putere ar opri apa din munți pentru a o duce către propriile companii, iar Uniunea Europeană ar fi o dictatură. În același interviu, eurodeputata a lăudat Rusia și a spus că aceasta este „mai democratică decât Uniunea Europeană”.
Șoșoacă a descris România ca fiind o țară în care protestatarii sunt bătuți și gazați, iar opoziția este redusă la tăcere. Diana Șoșoacă vorbește despre „dictatura Uniunii Europene”, despre „sclavie” și, în câteva fraze, mută discuția de la protestul fermierilor din Piața Victoriei la imaginea unei Românii aflate în pragul unei crize generalizate.
Șoșoacă continuă imediat cu o acuzație și mai greu de verificat: „Politicienii care sunt la putere au oprit apa. Vă puteți imagina așa ceva? Se duc în munți și opresc apa, și aduc apa la companiile lor. Ce e asta? Asta e o nebunie”, afirmă ea. Nu oferă în interviul menționat un nume de companie, o localizare sau dovezi pentru această acuzație. Ea o folosește însă ca parte a unei narațiuni mai largi despre România: o țară în care oamenii ar fi abandonați de propriile autorități, iar resursele ar fi direcționate către interese private.
Declarațiile despre foamete nu apar izolat. Șoșoacă vorbește despre protestul fermierilor din 15 septembrie, desfășurat în Piața Victoriei, și susține că acolo s-ar fi văzut „dictatura Uniunii Europene”, despre care afirmă că este „impusă în România” de partidele aflate la conducere. Ea susține că parlamentarii S.O.S. România care au ieșit în stradă pentru a-i apăra pe protestatari ar fi fost gazați și bătuți de polițiști și jandarmi: „Aceasta este așa-zisa democrație a Uniunii Europene, bătăi, sclavie, gaze”.
Este o imagine în care aproape fiecare instituție devine parte a aceleiași povești: guvernarea de la București, Uniunea Europeană, forțele de ordine și, în cele din urmă, Parlamentul European. În această construcție, România nu este doar o țară cu probleme. Este prezentată drept exemplul unei Europe care și-ar fi pierdut democrația.
În oglindă cu această imagine a României și a Uniunii Europene vine Rusia. În interviul acordat RT, Șoșoacă laudă modul în care se desfășoară alegerile parlamentare ruse și vorbește despre experiența fiului său și a doi deputați S.O.S. România, pe care îi prezintă drept observatori în Osetia de Nord. Ea povestește că fiul său i-ar fi trimis fotografii și i-ar fi vorbit despre condițiile oferite persoanelor cu dizabilități și părinților cu copii la secțiile de votare.
Concluzia pe care o trage este una halucinantă: „Acum pot merge la Parlamentul European să le spun că Rusia este mai democratică decât Uniunea Europeană”.
Contrastul este esențial pentru înțelegerea interviului.
România și UE sunt descrise prin cuvinte precum „dictatură”, „sclavie” și „gaze”. Rusia este prezentată drept un model democratic de la care statele europene ar avea ce învăța.
„Ar trebui să dați lecții unor țări din Uniunea Europeană, inclusiv României”, spune eurodeputata.
Discursul se mută apoi către războiul din Ucraina. Șoșoacă îl atacă pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski și îl numește „criminal”.
„Zelenski, din punctul meu de vedere, este un criminal, este un criminal al propriului popor”, declară ea.
Mesajul rămâne în linia generală a interviului: instituțiile și liderii susținuți de Occident sunt prezentați ca parte a unei ordini politice pe care Șoșoacă o descrie drept abuzivă și nedemocratică. Iar prezentarea României ca o țară în care se moare de foame și are nevoie de intervenția salvatoare a Rusiei este o chestiune gravă, care afectează interesul național al României. România se confruntă real cu dificultăți economice, dar nici pe departe nu există statistici care să probeze faptul că azi în România s-ar muri de foame în mod generalizat. Iar faptul că Șoșoacă vorbește despre foame este și mai paradoxal.
Fraza funcționează mai degrabă ca o imagine politică decât ca o concluzie susținută în interviu de date. Este imaginea unei țări în care oamenii „mor de foame”, apa ar fi oprită în munți și redirecționată către companii, protestatarii ar fi bătuți și gazați, iar Uniunea Europeană ar impune o „dictatură”. Iar această imagine este spusă unui public al unui post de televiziune rusesc.
În aceeași intervenție, Rusia este prezentată drept spațiul în care democrația funcționează suficient de bine încât România și alte state europene ar trebui să primească „lecții”. Este, în fond, povestea spusă de Șoșoacă despre România. O țară în care oamenii mor de foame, în care puterea ar opri apa, în care opoziția ar fi bătută și gazată. O țară captivă unei Uniuni Europene descrise drept dictatură. Și, în oglindă, o Rusie prezentată drept mai democratică decât Europa.
În legislația din România, infracțiunea de trădare este reglementată de Art. 394 din Noul Cod Penal, care sancționează fapta cetățeanului român de a intra în legătură cu o putere sau organizație străină ori cu agenți ai acestora. Una dintre modalitățile prin care faci asta este, potrivit legii în vigoare, aservirea față de o putere străină sau acordarea de ajutor pentru o activitate ostilă securității naționale, iar pedeapsa prevăzută de lege este între 10 și 20 de ani de închisoare.
Diana Șoșoacă, în calitatea ei de europarlamentar român s-a dus în Rusia și a spus că România are nevoie de ”lecția” Rusiei pentru a învăța democrația și că starea actuală a țării pe care o reprezintă ea e deplorabilă, prezentând-o ca pe un stat slab și extrem de vulnerabil, chiar în ochii agresorului cel mai probabil al ei. Potrivit legii, asta este o activitate ostilă securității naționale. Important e să citească legea asta și autoritățile statului român.
