De câțiva ani, trăim cu iluzia că PSD a fost nimicit în urma protestelor în stradă, deși argumentele erau puține și firave. Noua guvernare părea să ofere acea licărire de speranță celor care încă mai credeau că politica se poate face și cu bune intenții. Dar speranța aceea n-a durat prea mult, iar adevărul și-a găsit drumul către suprafață, în ciuda insistenței multora de a continua să creadă că România se face bine…
După intrarea lui Dragnea la închisoare, milioane de români au respirat ușurați. Încercarea de a transforma România într-o dictatură a corupților părea să fi eșuat, datorită luptei oneste a oamenilor care au avut curajul, într-un moment dificil, să iasă în stradă și să ceară plecarea acasă a corupților. Despre alternative nu se vorbea prea mult nici la momentul acela, deși era evident că unica alternativă la puterea roșie ar fi trebuit să fie cea galbenă, în virtutea principiului alternanței la guvernare.
Au fost apoi alegerile locale, iar PNL știa că nu poate obține puterea fără compromisuri. Le putea face cu alții, dar a fost mai simplu să le facă tot cu pesediștii. Așa s-a transformat pesedistul Mihai Chirica în liberalul Mihai Chirica, alături de o cohortă de aleși locali ai PSD din întreaga țară. Toți s-au îmbrăcat în galben și-au început să joace alte cărți pe aceeași miză. Atunci, în perioada aceea, sub oblăduirea lui Ludovic Orban, PNL-ul și-a început pesedizarea. S-a mers până la nivelul celor mai mici comune, s-au racolat toți primarii și viceprimarii pesediști de altădată, cu promisiuni financiare și altă natură, astfel încât PNL să iasă bine. Și-a ieșit…
Realitatea a început ulterior să ne lovească. Aceleași angajări pe pile, pe relații și pe bani în instituțiile publice, aceleași recompense oferite lipitorilor de afișe, aceleași tentații către corupție, unele ridicole, precum acceptarea unei șpăgi în tablă de către un fost ministru liberal.
Cumva, momentul acela de respiro, în care mulți au sperat, începea să treacă, iar locul lui era luat de un alt regim, care începea să semene, tot mai mult, cu cel social-democrat. Și era firesc să semene, pentru că, de fapt, sistemul este alcătuit din segmentele lui, iar dacă segmentele lui erau, de fapt, racolate de la PSD, atunci sistemul era în continuare pesedist.
Mulți nu s-au împăcat ușor cu ideea că au luptat în zadar. Alții nu conștientizează nici acum că, de fapt, PSD n-a fost învins niciodată. El a fost salvat de liberalii înfometați, ambițioși patologic, care și-au dorit să prezinte rezultate bune în alegeri cu orice preț. Chiar și cu acela de a vinde principiile pentru care România s-a cutremurat din temelii în august 2018. Luând lângă ei primari PSD, consilieri PSD, oameni de încredere ai PSD, liberalii au devenit și ei pesediști. Iar ceea ce vedem astăzi era consecința directă a erorii îngrozitoare de atunci, despre care, din păcate, s-a tăcut.
