Zeci de milioane de euro, sub semnul întrebării: “scandalul gunoaielor” ar putea pune lacătul pe Consiliul Județean Maramureș

Zeci de milioane de euro, sub semnul întrebării: “scandalul gunoaielor” ar putea pune lacătul pe Consiliul Județean Maramureș

“Scandalul gunoaielor” din județul Maramureș continuă să producă efecte pe termen nelimitat, pentru că există riscul că zeci de milioane de euro să fie pierdute iar pe clădirea Consiliul Județean să fie pus “lacătul”. Aceasta în condițiile în care nu se vor găsi soluții pentru ca depozitul ecologic să fie funcțional. DNA a solicitat mai multe documente care privesc investiția “Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor” (SMID) de la Sârbi, Fărcașa, însă adevărul rămâne în continuare în umbră. INVESTIGATORIA a încercat să scoată o parte din el la lumină, în cadrul unei anchete semnate de jurnalista Mica Svab.

 

Odată cu integrarea României în Uniunea Europeana au fost alocate fonduri nerambursabile pentru realizarea proiectelor de tip SMID pentru a rezolva o problemă existentă de ani de zile: gestionarea proastă a deșeurilor. Directivele europene prevedeau închiderea gropilor de gunoi neconforme și crearea unor platforme moderne menite să reducă poluarea iar deșeurile colectate să fie recuperate și eliminate, într-un mod sigur pentru mediu și pentru sănătatea populației.

Un astfel de proiect a luat ființă și în Maramureș. Un obiectiv frumos pe hârtie, dar care pare că nu se mai finalizează. Proiectul “Sistem Integrat al Deșeurilor (SMID) a fost aprobat de către Comisia Europeană şi a beneficiat de finanţare din Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR) în cadrul POS Mediu, Axa prioritară 2 „Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor istorice contaminate”.

Valoarea totală a acestuia este de 64 de milioane Euro , 85% din bani provenind din fonduri europene. Pe parcurs suma alocată acestui proiect a crescut considerabil astfel că în total s-a ajuns la peste 100 de milioane de euro.

Contractul de finanțare a fost semnat în anul 2014 între Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice şi Consiliul Judeţean Maramureş iar lucrările începute în anul 2015 aveau termen de finalizare luna decembrie 2020, fapt care nu a fost posibil din cauza alunecărilor de teren periodice, din zona unde este amplasat depozitul ecologic. Celelalte investiții au fost realizate în mare parte.

Povestea controversată a proiectului SMID în Maramureș

Pentru a beneficia de banii europeni pentru SMID primul pas pe care trebuiau să îl facă autoritățile județene a fost să identifice un teren potrivit. Așa s-a întâmplat și în Maramureș doar că aici, ani de zile autorităţile județului s-au chinuit să caute o suprafaţă de teren care să corespundă.

În final, reprezentanții CJ Maramureș au hotărât ca obiectivul denumit „SMID” să fie amplasat pe teritoriul comunei Recea, în apropiere de Baia Mare. Terenul în suprafață de 20 ha a fost expropriat iar Composesoratul Recea a primit acum 11 ani suma de peste 2,5 milioane de lei, dar SMID nu a mai putut fi ridicat pe acea locație din cauză că nu a respectat distanţa de 1000 de metri, faţă de casele de locuit.

Nimeni nu a răspuns pentru acest eșec și nici pentru banii cheltuiți. Terenul a rămas în proprietatea CJ Maramureș pentru a-i găsi probabil altă destinație.

Iar când mai aveau la dispoziție doar câteva săptămâni, graba de a depune proiectul spre obținerea finanțării era şi mai mare aşa că  s-au reluat  discuțiile privind suprafaţa unde să fie amplasată investiția.

Nu s-au făcut dezbateri reale cu oamenii iar disputele din consiliile locale și orgoliile politice au accentuat neîncrederea în rândul cetățenilor, care au respins vehement ideea ca pe vreun alt teren, să fie adus gunoiul din întreg județul.

O istorie a neasumării

Kovacs Marinel (președinte CJ Maramureș  din partea PNL intre 2004 -2008)

Am încercat în foarte multe localități să obținem un teren  pentru amplasamentul ecologic și inclusiv toate construcțiile anexe necesare dar nu am reușit până la final de mandat. În 2006 am obținut terenul de la Recea și s-a început studiul de fezabilitate. Dar s-a dovedit  ulterior că locația nu respecta întru totul normele care prevedeau distanţa faţă de primele locuințe din apropiere. Așa că sarcina de a găsi un alt teren potrivit pentru SMID a rămas la următorul președinte” a explicat Marinel Kovacs, președinte CJ Maramureș (PNL) intre anii 2004-2008.

Cel care a urmat la conducerea CJ Maramureș a fost Mircea Man (PD) mandatul său fiind între 2008-2012.

La preluarea mandatului meu era stabilită o locație la Recea de către fosta conducere, dar  a fost contestată timp de doi ani. Am căutat și în alte zone din județ la Sighet, Călinești dar am fost amenințat și cu topoarele de localnici iar apoi la Şieu oamenii au făcut grevă. După nouă tentative de a avea totuși un teren potrivit am reușit să găsim locația la Fărcașa. “ a declarat Mircea Man.

Mircea Man îşi aminteşte că ar fi venit o echipă de consiliere care a contribuit la realizarea studiului geotehnic însă dacă a făcut cu adevărat o expertiză, nu își mai amintește.

Locația de la Fărcașa a fost găsită ca zonă, niciodată nu am mers să delimităm. Ori… cine a făcut studiul geo trebuia să spună STOP în momentul doi. Și nu se putea începe lucrarea, dacă studiul geotehnic ar fi arătat că acolo ar fi alunecări de teren. Eu puteam să fac ce? A fost o echipă de management. Dacă un specialist și-a pus semnătura și nu corespunde, eu cred că nimeni din administrație nu mai poate să răspundă. Dacă a fost făcut sau nu studiul… acolo poate fi o discuție” a adăugat Man.

Man se spală pe mâini și afirmă că în momentul în care el a plecat de la Consiliul Județean locația exista, iar proiectul trebuia să fie deja realizat.

Dacă în 9 ani nu s-a putut termina un proiect, mă încurcă foarte tare și să gândesc. Deci în două mandate nu s-a putut finaliza? Ce să vă spun. Eu am fost păcălit. În mandatul lui Kovacs s-a cumpărat terenul la Recea care nu corespundea. Mi-au trebuit apoi 2 ani să găsesc altă locație…. Proiectul avea o armată de oameni. Restul e poveste. Iar când a început proiectul efectiv , eu nu mai eram președinte. E o situație limită. Acum, dacă aș fi președinte, aș forța la Recea un depozit temporar. Ei au primit bani. Ori, ei au știut de la bun început că acolo nu se pun roșii și castraveți. Ăia care au semnat studiul acolo, să spună.” a mai spus fostul președinte.

Dacă s-a făcut sau nu un studiu geotehnic real, rămâne de văzut. Cert este că acest document era prevăzut în caietul de sarcini, iar proiectul nu putea fi altfel depus în vederea aprobării.

SMID a ajuns la al treilea președinte

În mandatul celor doi președinți atât s-a putut. Să se găsească locația dar și aceasta total nepotrivită. Proiectul odată aprobat, ceea ce a avut ca sarcină următorul președinte al Consiliului Județean a fost să se ocupe împreună cu echipa de proiect, de licitațiile privind începerea lucrărilor. Cel care a ajuns la cârma județului a fost Zamfir  Ciceu. El avea să stea în funcție în perioada 2012-2016. Zamfir Ciceu fusese numit de Alianța de Centru Dreapta formată din PNL, PC și PSD iar apoi USL.

În momentul în care eu am preluat mandatul erau discuții în ceea ce privește modalitatea de finanțare a proiectului. Locația era deja aleasă iar contractul de finanțare a fost încheiat în februarie 2014. Apoi au demarat procedurile de licitație. Lucrările au început în primăvara-vara anului 2015 urmând să fie gata în 2020. O bună parte din servicii au fost finalizate, echipamentele livrate și s-au  executat integral sau aproape integral, lucrările de închidere a locațiilor neconforme (n.r. vechile gropi de gunoi). A rămas în execuție centrul de depozitare și management integrat de la Fărcașa. La un anumit moment, constructorul a sesizat anumite mișcări ale terenului. Atunci s-a luat legătura cu proiectantul și s-a încercat găsirea de soluții. Mie nu mi s-a adus la cunoștință ca fiind atât de gravă situația cu alunecările de teren. S-au cerut soluții de proiectare iar acestea există în rapoartele de progres trimestriale ale proiectului. Acolo apar și sumele decontate, tot. Eu 80 la sută din proiect l-am implementat. Majoritatea contractelor le-am finalizat. Problemele s-au descoperit pe traseu. Nu am să comentez modalitatea în care s-a ales locul, ştiu că au existat la un moment dat soluții pentru două depozite.” îşi aminteşte Ciceu.

Interesant este faptul că toți foștii șefi de județ sunt uimiți de faptul că maramureșenii nu au încă un depozit ecologic funcțional, cu atât mai mult cu cât ei declară că și-au făcut bine treaba. Cum e posibil atunci că acest studiu geotehnic să fie atât de contestat și nimeni să nu fi dispus măsuri mai ferme și chiar verificări?

La aproape două luni de la începerea lucrărilor la depozitul ecologic, au apărut primele alunecări de teren, după mai multe ploi puternice fiind necesară realizarea unei expertize tehnice privind stabilitatea amplasamentului.

Ce prevede proiectul SMID ?

Pe pagina unde a fost promovat proiectul SMID www.maramurescurat.ro sunt menționate toate etapele care ar fi trebuit să se deruleze până la finalizarea investiției. Pagina nu a mai fost însă actualizată din luna martie 2016. Dar ceea ce găsim aici sunt cele 4 contracte de lucrări din cadrul proiectului Sistem de Management Integrat al Deșeurilor.

1.”Proiectarea și construirea a cinci puncte de colectare a deșeurilor voluminoase la Baia Mare, Seini, Borşa, Şomcuta Mare, Vişeu de Sus”, contract semnat la data de 18 noiembrie 2014. Executantul contractului apare că fiind asocierea Implenia Baugesellschaft m.b.H Wien, (în calitate de lider de asociere) împreună cu Întreprinderea Montaj Instalaţii S.A Baia Mare şi Institutul de Studii şi Proiectări Energetice S.A. București. Contractul s-a derulat în perioada 18.12.2014 – 10.12.2015 și se menţionează că este finalizat în procent de 100%.

2.“Proiectare şi execuţie pentru închiderea în situ a depozitelor de deşeuri neconforme urbane la Vişeu de Sus, Tepliţa-Sighetu Marmaţiei şi Satu Nou de Jos-Baia Mare, respectiv proiectare şi execuţie pentru trei relocări la Seini, Rohia-Tg. Lăpuş, Arinies-Borşa”  un alt contract semnat la data de 19 decembrie 2014. Executanții contractului sunt aceeași.

3.„Proiectarea şi construirea Staţiei de Transfer Moisei, Staţiei de Sortare, a Staţiei de Tratare Mecano-Biologică de la Sârbi, a Staţiei de Transfer, Staţiei de Sortare şi a Punctului de colectare a voluminoaselor la Sighetu Marmaţiei, a Staţiei de Transfer şi a Punctului de colectare deşeuri voluminoase la Târgu Lăpuş”. Contractul a fost semnat în data de 10.06.2015 iar la executanți sunt menționaţi ca fiind SC Kasdum-GF SRL ( lider de asociere),  SC Constructim SA (asociat 1) și SC Tehnicmarket SRL (asociat 2). Durata contractului: 10 luni de la data semnării.

4.”Construirea depozitului ecologic de la Sârbi” (450.000 mc) contract  semnat la data de 17 iunie 2015. Executantul contractului apare ca fiind la vremea respectivă asocierea Victor Construct SRL cu Antrepriza Montaj Instalații S.A. Durata contractului a fost de 34 luni din care muncitorii aveau obligația să execute lucrările în termen de 10 luni iar perioada de notificare a defecțiunilor era prevăzută să fie de 24 de luni de la terminarea lucrărilor. În luna mai 2016 lucrările urmau să fie finalizate. În martie 2016 procentul de realizare a fost însă de doar 8% din valoarea totală. La acest capitol sunt semnalate de fapt cele mai multe nereguli.

Depozitul ecologic de la Sârbi, Fărcașa construit pe un teren unde sunt izvoare de apă

Principalele probleme au apărut din cauza alunecărilor de teren de la depozitul ecologic. La fiecare ploaie terenul o lua la vale odată cu drumul. În discuții apare tot mai des acest studiu geotehnic care conform specialiștilor, reprezintă prima etapă din procesul de construcție al unui obiectiv. Un astfel de studiu, indică detalii despre structura solului dar și nivelul pânzei de apa freatică, greutatea pe care o poate suporta terenul, cuprinzând și anumite recomandări pentru execuția lucrărilor. Practic fără studiul menționat nu poți obține autorizația de construcție.

Dealul unde s-a construit depozitul ecologic este denumit “La Urnituri”. Tot localnicii spun că aici veneau cu vacile la adăpat și că la orice săpătură dai de izvoare iar dacă cineva ar fi analizat acel studiu, lucrările puteau fi stopate. Ar fi vorba despre un teren plin de ravene unde vara creșteau multe ciuperci, un loc cu multe izvoare de apă și fântâni, care pot fi găsite foarte ușor mergând la faţa locului. Practic din această cauză dealul, construcția dar și Drumul Comunal 92 din Farcașa care duce spre  Centrul de Management Integrat al Deșeurilor nu au rezistat, după ridicarea construcției.

Emilia Bura este o activistă de mediu și a protestat de nenumărate ori alături de alţi localnici pentru ca depozitul să nu se construiască în satul Sârbi. “Nici măcar nu au făcut studii geo și nici consultarea populației când au raportat că au găsit locul. Studiile geo le făcuseră pe pășunea alăturată. La Fărcașa, depozitul se învecinează cu holdele cetățenilor, holde de cereale,  floarea soarelui, pe pășunea cu izvoare și trei arii protejate. Să nu ne mirăm că pământul a început să o ia la vale de trei ori, de când au început construcția.” a menționat Emilia Bura.

“Terenul este unul adecvat, trebuie să ai constructori potriviți”

Pe de altă parte, primarul comunei Fărcașa, Ioan Stegeran a precizat  că a pus la dispoziția Consiliului Județean un teren pe care îl avea disponibil în acel moment, pentru construcția SMID.

“Ei au avut specialiști, consultanţi iar eu am încercat să îi ajut atunci. Mai aveau două săptămâni până să depună proiectul pentru obținerea finanțării. Iar eu le-am oferit ceea ce am avut. Eu ştiu că le-am predat un teren adecvat dar trebuiau să știe cum să îl gestioneze. Chiar dacă ar fi izvoare doar știm că se fac construcții și pe ape. Deci, dacă ai un bun constructor se pot găsi soluții. Se poate face orice … dar e nevoie de un proiect eligibil și repet: constructorii potriviți, altfel se toacă  bani aiurea.” ne-a declarat primarul din Farcașa.

Nimeni nu se face responsabil de cele întâmplate și nici pentru faptul că județul are de suferit. De vină sunt alții.

Responsabilii europeni ar fi trebuit să analizeze și ei cu atenție acest proiect să vadă dacă din punct de vedere tehnic sau administrativ corespunde. Trebuia făcut un studio geo-topo foarte serios. Poate toți au fost superficiali. Nu sunt expert, doar îmi dau cu părerea.” precizează ex-președintele Marinel Kovacs.

2018 – anul rezilierii contractului cu antreprenorul, SC VICTOR CONSTRUCT SRL

Mergând mai departe pe firul poveştii ajungem la al patrulea președinte de Consiliu Județean, Gabriel Valer Zetea ales din partea PSD. În mandatul său între anii 2016-2020 a promis că SMID va fi funcțional, aspect care nu s-a concretizat. Între timp în august 2018 a fost reziliat și contractul dintre CJ Maramureș  cu Victor Construct, firma din Botoșani cerând daune financiare de aproape 5 milioane de euro. În același timp  firma Victor Construct a intrat în insolvență.

Într-un comunicat al CJ Maramureș se menționa la momentul respectiv că “deși au fost emise un număr de șase dispoziții de șantier însușite de către Antreprenor (n.r. SC Victor Construct SRL), cu toate că au fost instructate de către inginer, patru dintre acestea nu au fost puse în practică, deși se refereau la măsuri de stabilizare a amplasamentului, respectiv de continuare a lucrărilor. Refuzul constant al Antreprenorului de a se mobiliza în mod corespunzător pentru executarea soluțiilor tehnice emise și părăsirea șantierului au determinat rezilierea contractului de lucrări de către Consiliul Județean Maramureș.”

De asemenea reprezentanții CJ Maramureș au ținut să precizeze că “…această intrare în insolvență reprezintă, mai degrabă, o recunoaștere a incapacității tehnice și financiare a Antreprenorului de a finaliza contractul de lucrări, reprezentând totodată o încercare de a se pune la adăpostul legii insolvenței, cunoscând faptul că vă trebui să acopere prejudiciile cauzate Beneficiarului (n.r. CJ Maramureș) ca urmare a nerespectării prevederilor contractuale și legale. Din analiza modului de derulare a contractului de lucrări nr. 5246/17.06.2015, rezultă cu evidență că SC Victor Construct SRL nu și-a executat în mod corespunzător obligațiile contractuale, situație ce a determinat rezilierea acestuia de către beneficiar, Județul Maramureș.”

Gabriel Zetea face și el referire la terenul unde s-a construit depozitul ecologic dar și la firma din Timișoara care făcuse studiul de fezabilitate, care nu și-ar fi dus de asemenea la îndeplinire toate obligațiile contractuale.

“Până în 2016 când am preluat eu mandatul erau achiziționate toate mașinile pentru colectarea deșeurilor și o parte din pubele. Toate licitațiile erau făcute în 2014  pe baza unor studii de fezabilitate vechi din 2011 și 2012, dar care nu mai corespundeau ca preţuri. Constructorii nu mai lucrau, pentru că doreau actualizarea preţurilor. Se excavase dealul și se construise în vârf. Contractul și proiectul nu corespund realităților. Studiul era făcut pentru excavări  la 18 cm în condițiile în care practic  s-a excavat 30 cm. S-a pus o încărcătură pe o fundație șubredă și astfel au început alunecările de teren. Am reziliat contractul și s-au făcut evaluări și expertize pentru stabilizare. Dacă era un teren normal, proiectul era gata de cel puțin 3 ani. În zona Sârbi încă de pe vremea comuniștilor sunt studii că este un teren alunecos. Degeaba se dă  vina pe firma din Timișoara, nici aia nu a fost serioasă dar problema tot la teren a fost. Reprezentanții firmei au fost plătiți la început, apoi urmau să facă și consultanţă  la implementare pe parcurs, numai că după ce au primit banii nu i-a mai interesat să presteze servicii gratuite mai departe. Un câștig pentru ei , un contract prost pentru noi.” a declarat Zetea.

Zis și făcut cu partea de expertiză. În 2018 aleșii județeni au alocat peste 150.000 lei firmei Tehnoconsult Constanța care colaborează cu  prof.univ.dr.ing Dan Păunescu, șef al catedrei de Construcții hidrotehnice și Alimentări cu Apă și Canalizări, Facultatea de Hidrotehnică, din cadrul Universității Tehnice de Construcții București. Firma avea rolul de a realiza investigații suplimentare pentru protejarea investiției.

Lucrez în domeniul alunecărilor de teren din anul 1988, iar alături de directorul firmei din Constanța, participăm la toate întâlnirile de lucru care au loc în Maramureș, la toate discuțiile pe tema SMID Fărcașa. Când am ajuns în zona Sârbi am văzut nenumărate alunecări de teren, cantități enorme de apă, zone din amplasament la care nu puteai ajunge, iar o parte din platformele tehnologice erau puse în pericol de situația creată. Noi, că experți, trebuie să spunem dacă e bine sau rău ce s-a făcut și ce trebuie făcut pe mai departe. Am constatat că proiectul era extrem de vulnerabil, mai ales privind studiile inițiale, care au fost deficitare. Noi vom oferi soluții utile pentru fiecare alunecare de teren”, a declarat atunci în faţa consilierilor județeni, profesorul Păunescu.

Acesta a prezentat și un film video cu alunecările de teren de la Sârbi, dar și soluțiile identificate . El a concluzionat că   alunecările de teren pot fi oprite iar acestea pot fi rezolvate prin măsuri strategice.

Expertiza tehnică a fost finalizată dar proiectul bate pasul pe loc

În luna februarie 2019 şeful administrației județene anunța că a fost finalizată expertiza tehnică vizând determinarea măsurilor necesare pentru asigurarea stabilității amplasamentului din cadrul proiectului SMID, care dădea posibilitatea demarării procedurilor de achiziție pentru lucrările de stabilizare a întregului amplasament. Tot atunci a fost prelungit și contractul de finanțare până în 2020.

Noul antreprenor general SC CONTEH BARENGOTT SRL Dâmbovița și  subantreprenorul SC ZUBLIN ROMANIA SRL București urmau să execute lucrările de stabilitate/punere în siguranță a investițiilor realizate la Depozitul Ecologic din satul Sârbi, data începerii execuției fiind 1 iulie 2019 iar termenul de finalizare 1 ianuarie 2020.

SMID a ajuns deja la al 5-lea președinte de CJ Maramureș

Mandatul pesedistului Gabriel Zetea s-a încheiat iar SMID nu a fost dat în folosință. La cârma CJ Maramureș a ajuns în septembrie 2020, liberalul Ionel Bogdan care a preluat toate proiectele începute și neterminate în vechiul mandat. Printre acestea și Sistemul de Management al Deșeurilor Maramureș (SMID). În luna februarie 2021 acesta a purtat o discuție cu primarul din Fărcașa pentru a analiza modul în care poate continua proiectul. Ionel Bogdan a afirmat  că trebuie parcurse 3 etape de bază și anume: consolidarea versantului, realizarea celulei numărul unu și ulterior a celorlaltor celule și, nu în ultimul rând, punerea în funcțiune a instalațiilor.

Pe de altă parte, în luna august 2021 în ședința Consiliului Județean a fost aprobată contractarea și garantarea de către CJ Maramureș a unui împrumut în valoare de 60 de milioane de lei, din care 25,9 milioane de lei pentru TVA-ul aferent construirii depozitului ecologic de la Sârbi. Alţi bani pentru același obiectiv, nefuncțional.

Ultima tranşă a lucrărilor a fost scoasă la licitație, iar în cel mai scurt timp va putea fi anunțat și câștigătorul. Nu ne permitem să pierdem banii europeni prevăzuți pentru acest proiect. Constructorul care vine își va proiecta singur cum trebuie să stabilizeze versantul. În perioada ianuarie- martie 2022 ar trebui terminată partea de proiectare iar din aprilie să înceapă partea de execuție. Până în toamna anului viitor trebuie să se facă consolidarea. Odată ce avem consolidate versantul şi drumul de acces, va fi realizată celula. Studiul geo este o problemă pentru că a fost făcut pe întreg amplasamentul. Noi am pus la dispoziție viitorului antreprenor absolut toate documentele pe care le avem, astfel încât să știe clar la ce se înhamă. Prima recomandare a fost să se facă platforma la baza dealului. Din motive economice s-a făcut în vârful dealului, de aia suntem în situația în care suntem. Oricum proiectul este întârziat cu 2 ani. Ce pot să spun este că la Farcașa s-a lucrat doar pe securitatea proiectului și pe stabilizare, dar lucrurile au mers foarte încet.” a explicat Ionel Bogdan.

Maramureșul este în stare de alertă din cauza gunoaielor

Lipsa unui depozit ecologic funcțional dar și a unui spațiu conform de depozitare a deșeurilor în Maramureș a dus la o criză a gunoaielor în județ.

Timp de 3 zile maramureșenii au rămas cu gunoaiele la poartă (cei care locuiesc la case) iar cei de la oraș au depus la containere dar societățile de salubrizare nu le-au ridicat. SC Drusal SA și SC Herodot Grup SRL au transmis mai multe adrese autorităților județului prin care semnalau că se vă ajunge într-o situație asemănătoare că la București, însă nu s-au luat măsuri decât în ultima clipă, când deja acestea se aflau în imposibilitatea colectării deșeurilor de la populație. A fost declarată stare de alertă din cauza gunoaielor iar reprezentanţii CJ Maramureș împreună cu cei ai  Prefecturii au anunțat că vor face demersuri pentru exproprierea unui teren pe raza județului Maramureș, în vederea realizării unui depozit temporar, mai exact o platformă tehnică ce vă respecta toate normele de mediu. Pentru amenajarea ei s-ar fi ales un teren în Ţara Lăpuşului, unde este o pășune. Dar din nou, localnicii sunt nemulțumiți de inițiativa autorităților  și au protestat recent în fata Prefecturii, nefiind de acord cu locația.

Până la găsirea unor soluții fezabile, gunoaiele maramureșenilor sunt plimbate dintr-un județ în altul. În momentul de faţă deșeurile sunt transportate în județul Harghita, la Odorheiul Secuiesc dar numai o cantitate limitată de 1500 de tone, potrivit datelor oficiale pe care ni le-a comunicat CJ Maramureș.

Cei care răspund de firmele de salubrizare au reacționat și ei.

La  groapa de la Satu Nou de Jos nu mai puteam depozita deloc gunoaie. La Oradea nu ne-au mai primit deloc cu nici un transport de deșeuri, la Arad a avut loc un incendiu au dat HCL că nu mai primesc din alte județe, nu aveam încotro decât să stopăm colectarea. Noi am informat Consiliul Județean de nenumărate ori dar nu s-a făcut nimic. Aproape toate județele au cate o platforma autorizată. Noi știm că și primăriile sunt la limita supravieţurii pentru că taxele speciale nu au fost prevăzute în buget. Ori plătim enorm pentru transport și depozitare.  Dacă s-a aflat că studiul geotehnic nu era corespunzător trebuia să se facă relocare imediat. S-a demonstrat că există ”pat de săpun” alternanţa de nisip și argilă, însă acolo, prin intervenții s-a dat țoată situația peste cap prin lucrările realizate și astfel și stabilizarea a decurs mai greoi. Autoritățile locale au continuat să facă tot felul de studii fanteziste, din bani publici.

Suntem ”prizonierii acestui proiect” . Părerea mea e că dacă se sista proiectul în momentul constatării situației am fi pierdut mult mai puțin. Este greu de crezut că se va putea realiza SMID la Fărcașa” a declarat ing. Mihai Apan, director SC Drusal SA.

“Cetățenii din mediul rural spun că au crescut și de 3 ori taxa la salubrizare, în unele localități taxa era de 5 ron/casa, pe când în Sighet este 14 lei/persoana.” a specificat şi Ilie Gherasim, director SC Herodot Grup SRL. Legat de banii alocați de UAT-uri ca subvenție la salubrizare ne confirmă și primarii. De exemplu, primarul comunei Recea Octavian Pavel afirmă că se achită 5 lei/persoană doar că Primăria trebuie să contribuie lunar cu sume între 58.000 lei și chiar 80.000 lei/lunar. Este o suma uriașă, în opinia edilului din localitate.

“Bun, prost, depozitul trebuie făcut”: Ionel Bogdan

Termenul avansat de Ionel Bogdan pentru ca SMID să devină funcţional  a fost prelungit până în decembrie 2023.

Am văzut tot felul de comentarii de la diverși oameni deștepți care se pricep la tot felul. Dacă ți-ai luat un angajament prin fonduri EU trebuie respectat, altfel dăm banii înapoi și putem pune lacăt pe Consiliul Județean, de aici pornim. Nu există altă discuție decât să implementam acest proiect, bun, prost, cum e. Resurse financiare există, termenul de proiectare este 12 luni, vom realiza prima celulă de depozitare și vom pune în funcțiune toate dotările și utilajele din Fărcașa, dacă lucrurile funcționează conform planului. În ianuarie 2023 ar trebui să operaționalizam întreg sistemul.” a adăugat Bogdan.

Tot mortul e de vină…

Aproape toți factorii responsabili au dat vina pe studiul geotehnic care a stat la baza proiectului. Reprezentanții CJ Maramureș susțin că licitația pentru realizarea lui a fost câștigat de firma PM Group Trade SRL Baia Mare. Nu este nici o altă persoană care să ofere detalii despre această documentație în prezent, pentru că geologul Florin Moldovan cel care a fost şi administratorul firmei si care a realizat studiul, a decedat între timp. Apropiați ai săi menționează faptul că acolo s-au făcut foarte multe studii iar firma declarată câștigătoare ar fi făcut un studiu veridic, cu toate acuzațiile care se aduc.

Totuşi, studiul geotehnic se află la Consiliul Județean, ei fiind cei mai în măsură să aprecieze împreună cu alţi experți dacă acesta corespunde sau nu.

SMID a ajuns și în atenția Direcției Naționale Anticorupție

Atât fostul președinte al CJ Maramureș, Gabriel Zetea cât și Ionel Bogdan președintele în funcție al instituției au amintit de un dosar în Rem în cercetare la DNA.

Eu din câte ştiu sunt dosare pe care DNA le are în verificare, am transmis toate documentele. Am făcut o plângere inclusiv eu pentru că o parte dintre foștii executanți ai lucrărilor, au fost înregistrați unii de către angajați ai CJ Maramureș în timp ce li se propunea mită pentru a înregistra facturi în contabilitatea Consiliului Județean. Eu le-am predat personal la DNA, mai departe nu ştiu ce s-a întâmplat.” a explicat Zetea.

“Pentru banii cheltuiți există dosare la DNA. Mi-au cerut și mie recent documente în plus la dosar.” a menţionat și actualul şef al administrației județene.

 SC VICTOR CONSTRUCT SRL, firma care a sponsorizat periodic partidele

Interesant este faptul că firma botoșăneană care a castigat licitația pentru construcția depozitului ecologic, SC Victor Construct SRL a donat peridic către PSD, PDL, PNL, USL, începând cu anul 2007, sume ce ajung în total la aproape 500.000 lei. Donațiile pot fi verificate pe www.banipartide.ro.

Dar, până ce SMID va deveni funcțional, se ridică o serie de întrebări precum dimensiunea și componenţa echipei SMID, plățile făcute către cei implicați în proiect, litigiile și procesele existente, stadiul acestora și dacă CJ Maramureș a pierdut procesele din instanță cu vreunul din reclamanți. De asemenea se pune întrebarea de ce alte județe au reușit să finalizeze proiecte SMID similare și de ce în Maramureș nu au fost oprite lucrările în 2015, când au apărut primele alunecări de teren.

Rămâne de văzut de ce nu au sesizat Parchetul nici unul dintre președinții de CJ MM și se arată cu degetul spre alţi vinovați în loc să se accepte o culpă colectivă. Mai menționăm și faptul că utilajele achiziționate pentru proiect precum instalații, utilaje sau camioane sunt degradate și ruginesc, dar despre ele nu vorbeşte nimeni. Pentru toate acestea cineva ar trebui să ofere răspunsuri.

 

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.