FURTUL MILIARDULUI: Un eurodeputat român solicită țărilor membre ale UE să intensifice cooperarea cu R. Moldova în investigarea fraudei bancare

FURTUL MILIARDULUI: Un eurodeputat român solicită țărilor membre ale UE să intensifice cooperarea cu R. Moldova în investigarea fraudei bancare

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan, președinte al Delegației Parlamentului European pentru relațiile cu Republica Moldova, a solicitat joi seară o cooperare mai intensă între țările UE și autoritățile de la Chișinău în ceea ce privește investigarea fraudei bancare, mai precis cazul cunoscut drept furtul miliardului.

De asemenea, eurodeputatul român a lansat și alte solicitări referitoare la acordarea unui sprijin financiar pentru autoritățile de la Chișinău, dar și în legătură cu etapele privind integrarea R. Moldova în Uniunea Europeană.

Redăm comunicatul eurodeputatului PPE:

,,Deputatul european Siegfried Mureșan (PPE / PNL), președintele Delegației Parlamentului European pentru relațiile cu Republica Moldova, solicită o mai mare cooperare între țările membre ale Uniunii Europene și Republica Moldova în investigarea fraudei bancare, astfel încât banii care au dispărut din băncile moldovenești să poată fi recuperați mai repede.

Acest lucru este prevăzut în amendamentele depuse aseară de eurodeputatul Siegfried Mureșan împreună cu președintele Delegației Parlamentului European la Comitetul parlamentar „Euronest”, Andrius Kubilius, și cu vicepreședintele Delegației Parlamentului la „Euronest”, Andrzej Halicki, la Proiectul de raport al Parlamentului privind implementarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană.

Deputatul european mai cere ca Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene să adopte, fără întârziere, noua asistență macro-financiară de 150 de milioane de euro propusă de Comisia Europeană pentru Republica Moldova la începutul acestui an. De asemenea, conform amendamentului depus, Comisia Europeană trebuie să asigure Republicii Moldova suficient sprijin tehnic pentru a putea implementa în mod adecvat reformele necesare acordării ajutorului financiar.

Un alt lucru important prevăzut în amendamentele semnate este ca Uniunea Europeană să ofere, în viitorul apropiat, un statut preliminar de aderare europeană pentru Republica Moldova. Prin acest statut, asemănător celui pe care îl are Norvegia, Republica Moldova ar deveni membru al pieței unice europene, ca etapă preliminară în procesul de aderare la UE.

„Există acum, la Chișinău, o majoritate politică proeuropeană care a arătat că vrea și poate să accelereze reformele prevăzute în Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană.

De aceea, prin acest raport, trebuie să arătăm clar că Parlamentul European observă aceste eforturi și că suntem dispuși să ajutăm și mai mult Republica Moldova în dorința de a implementa reformele necesare pentru apropierea de Uniunea Europeană și pentru creșterea nivelului de trai al oamenilor.

Dorim, în același timp, să încurajăm și celelalte instituții europene, precum și statele membre să crească sprijinul pentru Republica Moldova și pentru cetățenii săi”, a declarat deputatul european Siegfried Mureșan după depunerea amendamentelor.

Pentru a fi adoptat, proiectul de raport privind implementarea Acordului de Asociere dintre UE și Republica Moldova, cu tot cu amendamentele depuse de deputații europeni, trebuie să fie votat mai întâi în Comisia pentru afaceri externe, apoi în sesiunea plenară a Parlamentului European”.

În contextul solicitării eurodeputatului român privind investigarea furtului miliardului, amintim că, într-un interviu acordat pentru Europa FM în luna decembrie 2021, președintele R. Moldova, Maia Sandu, scotea în evidență necesitatea autorităților de la Chișinău de a primi sprijin extern pentru soluționarea cazurilor de mare corupție.

,,Sunt așteptări mari din partea cetățenilor în privința investigării cazurilor mari de corupție. Însă, oamenii din sistem nu s-au schimbat. Sunt aceiași procurori și judecători care au lucrat în perioada în care instituțiile erau capturate, când se comiteau abuzuri și se închideau ochii la abuzuri. Noi avem o provocare majoră, de a face reforma justiției, dar în același timp această justiție care e în plină reformare să poată să demonstreze rezultate pe cazurile de corupție mare. Este rușinos că după 7 ani de la furtul miliardului, de la furtul bancar, nu avem niciun om care să fie sancționat, nu avem niciun leu care să fie recuperat. (…)

Această fraudă și altele de proporții sunt prea dificile pentru noi, pentru sistemul nostru, iar aici e nevoie de sprijinul mai multor țări, de sprijinul mai multor organizații internaționale pentru a identifica banii care au fost scoși din Republica Moldova și pentru ca acești bani să fie aduși acasă împreună cu autorii acestor fraude, cei mai mari escroci, care au părăsit R. Moldova și au făcut cerere de azil în diferite țări ale lumii. (…) Nu putem să ne permitem să mai treacă câțiva ani, întrucât acești bani, între timp, au schimbat foarte multe conturi și buzunare, iar astfel e tot mai dificil să dăm de urma acestor bani. De aceea contăm pe instituțiile puternice ale altor state, care în colaborare cu instituțiile noastre ar putea să grăbească procesul de identificare și recuperare a acestor bani”, preciza Maia Sandu.

În urma unor operațiuni financiare din perioada 20122014, 3 bănci private garantate de Banca Națională a R. Moldova au fost devalizate, fiind transferată o sumă de aproximativ 13,3 miliarde de lei moldovenești, cuantum echivalent cu 12% din Produsul Intern Brut anual al țării. Respectivii bani au fost sifonați în numeroase jurisdicții străine.

 

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.