Sigur că s-au găsit mulți amuzați de conduita celor de la Digi 24, pentru că au respectat niște reguli în timp ce se aflau în una dintre cele mai periculoase zone de pe Glob la momentul actual. Dar, dintre toți cei care au găsit motive de râs în felul în care a ales o femeie să respecte conduita corespondentului de război, cel mai viteaz pare să fie Ponta. Victor Ponta.
Cel care umbla alături de Dragnea și de „Fă, Doino” într-o bărcuță printr-o comună din Teleorman, afectată de inundații, în timp ce presa și o parte a administrației locale îi urma pe picioare în vizita prin năpăstuita zonă. Atât putea el…
Imaginile de atunci, expunere pură a ridicolului, au circulat prin lumea întreagă ani buni, demonstrând că eroismul politicianului român nu poate merge mai departe de un banc nesărat. Dar a fost o filă de istorie politică românească, s-a râs, s-a practicat misoginismul, s-a vorbit ca la țară, s-au făcut meme-uri… Atât au putut ei atunci.
Acum, Ponta a demonstrat că pentru el nu s-a schimbat absolut nimic. Că femeia care transmite de pe front e, în cele din urmă, un bun subiect de amuzament.
Un fel de „Fă, Doino!”, adaptat la timpul istoric. Și a exploatat momentul, deși nu-l întrebase nimeni în ce măsură cunoaște el situațiile care pot apărea pe front. Și nici care e reacția corectă a celor care nu sunt militari, dar trebuie să respecte niște rigori, ca să trăiască. Căci despre asta e vorba, până la urmă. Despre miza echipei de la Digi 24 și despre miza lui Ponta. Cele două sunt diametral opuse.
Primii respectă regulile ca să supraviețuiască, celălalt nu le cunoaște, nu e interesat să le cunoască, dar râde de ele din confortul locuinței sau biroului personal, fără să fi auzit vreodată pe viu sunetul unei rachete. Și, fără s-o știe, Ponta s-a întors în timp, în bărcuța care trecea prin comuna inundată a Teleormanului. Nu mai e nici Dragnea lângă el, nici „Fă, Doino”, până și apele s-au retras, iar el stă singur în barcă și râde cu poftă. Râde de o femeie care a plecat într-o zonă de conflict cu un cameraman după ea ca să documenteze un război. În interes public.
Râde de conduita unei echipe de televiziune aflată într-o situație pe care unii jurnaliști n-o trăiesc niciodată într-o carieră întreagă. Râde pentru că nu înțelege. Căci el n-a fost niciodată într-o zonă de război, ca să priceapă cum se banalizează răul pentru localnici. Ca să știe că, după ce auzi zeci de rachete, începi să te obișnuiești cu sunetele și mergi mai departe la treburile tale.
Cea mai periculoasă situație din viața lui Ponta a fost cea din bărcuța în care s-a plimbat printr-un Teleorman inundat, însoțit de presă și administrație locală, care, pentru că nu e era loc în barcă, mergeau relaxat pe lângă cei trei viteji de la centru. Așa că e firesc să râdă Ponta de o situație limită. Fiecare om face atât cât pricepe. Cât să poată și Ponta?
Halucinant e că vorbim de consilierul onorific al premierului…
Nu înțeleg de ce ne ancorăm de niște strigoi care au bântuit cânva prin istoria țări cu Tony de mână. O fantomă ce a sărit capra pe spatele partidelor jucăndu-se cu politrucii zilei barbut lăsănd să plutească în derivă economia fardosită,și dacă tot nu învățăm nimic măcar să ne amintim așa o dată la zece ani de cei care și-au făcut bine lor .
Așa ar fi bine.
Să-i rămână mumele : „Fădoino”. Cui? Pontosului Victor mitoman. Eram pe la presă prin Kiseleff, când apărea „minunatul” și mult plăcutul Tudose pe lângă ziaristele cititoare de întrebări din Wathsappul redacției, să se hahiască de glumele lor, atât ale lui Victoraș, cât și ale șefului mustăcios… Este o întrecere acum, între Tudose și Fădoino, cine îl distrează mai tare pe cioCiolacu