Sigur, am ascultat cu dificultate transmisia președintelui Consiliului Județean Harghita, din simplul motiv că acesta se exprimă foarte greu în limba română. Paradoxal, am zice! De vreme ce politicianul de etnie maghiară conduce o instituție publică din România și firesc ar fi ca măcar el să vorbească fluent limba țării în care administrează resurse publice. Ar trebui, pe aceeași logică, oare ca instituțiile publice din România să nu poată fi conduse de etnici maghiari care nu știu să folosească în mod corect limba română? Nu știm. Dar e o temă plauzibilă de gândire pentru Csaba Borboly.
Ce s-a întâmplat, mai exact? Șocat de rezultatele proaste obținute de România la testele PISA, președintele Consiliului Județean Harghita și-a luat funcția în serios, si-a pus telefonul strategic pe măsuța din sufragerie, a aprins lumânarea speranței de Advent și a început un live pe Facebook. În care, sigur, ne oferă cu mărinimie soluția lui pentru depășirea crizei învățământului românesc. Criză care nu poate avea legătură decât cu faptul că copiii maghiari și copiii români au posibilitatea de a învăța împreună în școli și se trag în jos unii pe alții. De aceea, logic ar fi ca acești copii de etnie maghiară care trăiesc și care vor munci foarte probabil în România să nu mai aibă posibilitatea de a se înscrie în școli românești. Practic, să fie maghiarii cu maghiarii și românii cu românii.
Aceste declarații vin pe un fond politic și social destul de tensionat. Căci în județele din Harghita, Covasna și Mureș se joacă la nivel politic, între București și Budapesta, o miză mare care presupune și niște riscuri enorme, precum enclavizarea. Căci dezvoltarea învățământului în limba maghiară, de la nivelul grădiniței și până la universitate, pare să fie un obiectiv al statului maghiar în zonă. Motivul este evident. Limba este componenta esențială a identității. Celelalte valori vin după ea. Conservarea unui patrimoniu cultural, utilizarea lui în scop educativ, toate aceste elemente ale comportamentului Ungariei în zonă, care se implică prin programe guvernamentale și fundații, vin la pachet și cu risc.
Enclavizarea maghiară a regiunii, prin eliminarea factorului românesc din tot ceea ce înseamnă mediul de viață al oamenilor, ar fi una dintre perspectivele nefavorabile pe care statul român nici nu le ia în calcul. Sau, dacă le ia, nu se manifestă deloc în acest sens.
Mândria de a fi secui sau maghiar e, practic, liantul care ține comunitatea sudată și cumva izolată de restul României. Finanțările venite dinspre Ungaria și indiferența guvernului României nu fac altceva decât să ofere argumente în plus pentru această atitudine. Mai multe detalii pe acest subiect găsiți într-un reportaj realizat de INVESTIGATORIA în Harghita și Covasna AICI.
Dacă pe acest fond mai așezăm și declarații profund discriminatorii ale unui lider județean, precum președintele forului decizional local din Harghita, care susține că nu e normal ca elevii maghiari să învețe în școlile românești din zonă, atunci putem observa mai clar jocurile din spatele acestor păreri exprimate greoi pe Facebook de către personajul principal al acestui articol.
Dar să trecem la declarațiile făcute de Csaba Borboly, declarații care au reușit să genereze tensiune mai ales în rândul profesorilor din zonă, care sunt cumva acuzați că ar fi complici la dezastrul din educația românească și că ar favoriza sau defavoriza copiii în funcție de etnie.
După cum am afirmat încă de la început, liderul politic de etnie maghiară nu vorbește corect limba română, așa că, pentru a-i înțelege mesajul, am mai făcut noi, pe ici, pe colo, acordurile adecvate.
“Rezultatele PISA sunt dezastruoase și nu chiar eu cred că educația noastră cu foarte multe ore, cu foarte multe tematici și toate numai la suprafețe nu știu cum o să ne ajute să ne susțină copiii noștri, dar suntem pe penultimul loc în Uniunea Europeană în privința rezultatelor la citire, matematică și științe la testele PISA 2022. Deci nasol! Și eu cred că, chiar asta am zis adineauri în limba maghiară că, dacă în continuare pentru politicieni vor fi prioritare asfaltul, podul, cablul, canalizarea, clădirile și nu știu ce, peste câțiva ani va trebui să ne punem întrebarea și pentru cine am construit toate aceste lucruri. Câteodată, pentru cinci, șase, la îndepărtare, dacă facem drum asfaltat, pentru că oamenii care și-au construit acolo case au știut că acolo nu este asfalt. Numai că au găsit mai ieftin sau mai ușor terenul respectiv și cheltuim enorm de mulți bani pentru cinci case sau una. Dacă acești bani ar investi în educația locală, pentru a susține actul educational al localității, eu cred că am ajunge mult mai departe. Și eu cred că aici ar trebui să fie o schimbare de gândire. (….)
Dacă tinerii, după un Bacalaureat la care au picat trebuie să plece din acest județ și, da, eu cred că trebuie să vorbim și despre anomalii din județul nostru. Pentru că eu cred că nu este normal ca în județul nostru, liceul sau colegiul național, de exemplu, Octavian Goga, să aibă rezultate așa mult mai jos decât la celalalte licee. Știți pentru ce este asta? Pentru că foarte mulți copii maghiari merg acolo la liceul Octavian Goga. Acolo sunt înscriși bine mersi, ați venit, dar copiii de etnie română nu au șansa să primească aceeași educație ca și cum ar avea colegi de clasă care vorbesc limba română. Și de aia am zis că eu nu vorbesc de copiii maghiari. Eu cred că ar trebui să avem o mai mare atenție la copiii români, care într-o secție românească să n-aibă șansa, că sunt foarte mulți colegi de limba maghiară, care nu știu nicio boabă de cuvânt în limba română, și atuncea profesorul pierde timpul sau nu pierde timpul, dar trebuie să încerce să aducă la nivel acei copii care nu vorbesc limba română. E ok?
Deci haideți! Cei care reprezentați comunitatea românească este ok acest lucru? Actul educațional dacă ar fi abordat practic, ar fi șanse ca atât copiii români, cât și copiii maghiari să aibă șansă mai mare. Pentru că de ce merg în licee cu predare în limba română foarte mulți copii de limba maghiară? Pentru că unii părinți cred că un copil care nu știe aproape nimic în limba română și intră într-un liceu cu predare în limba română va învăța până la final. Nu va învăța. Va vorbi la pauză cu ceilalți copii de etnie maghiară care, iarăși, nu știu nicio vorbă în limba română și până la urmă o să termină liceul și o să pică la bacalaureat și liceele cu predare în limba română nu vor fi la primele cinci locuri din județ. Pentru că eu cred că asta este una dintre cauze. Și eu cred că aceste lucruri ar trebui să fie rezolvate. Ar trebui ca profesorii, conducerea școlilor să abordeze mult mai pragmatic. Și eu cred că nu este o discriminare dacă într-un clasă de predare în limba română cineva nu știe să vorbească în limba română, atunci legea lasă loc de a merge într-un alt liceu, unde această barieră nu există. (…) Știu că foarte mulți o să fiți supărați pe mine, dar îmi asum.”, a spus președintele Consiliului Județean Harghita în transmisia live amintită.
Precizăm că “anomalia” identificată de Csaba Borboly în Harghita, și anume liceul cu predare în limba română “Octavian Goga” a avut în anul 2023 un procent de promovabilitate la Bacalaureat de 82,57%, colegiul situându-se pe primul loc în categoria liceelor cu predare în limba română din județ.
Amintim și faptul că Borboly Csaba este personajul care a montat pe Consiliul Județean Harghita un banner uriaș, în limba engleză, cu mesajul: „Stop mafiei urșilor!” și făcea referire la Articolul 22 din Constituția României (care se referă la faptul că dreptul la viaţă, precum şi dreptul la integritate fizică şi psihică ale persoanei sunt garantate, că nimeni nu poate fi supus torturii şi nici unui fel de pedeapsă sau de tratament inuman ori degradant și că pedeapsa cu moartea este interzisă) și la o directivă europeană privind conservarea habitatelor naturale. Și despre acest mesaj, ecologiștii consultați de noi au spus că e discriminatoriu, pentru că instigă la ură împotriva unei specii întregi.
Csaba Borboly ocupă funcții publice la nivelul județului Harghita de la începutul anilor 2000 și este președinte al Consiliului Județean din 2008. În 2011 și 2013 a fost cercetat de procurorii DNA pentru infracțiuni precum abuzul în serviciu, luare de mită, instigare la fals, abuz în serviciu contra intereselor publice, fals intelectual și denunțare calomnioasă. Cu toate aceste suspiciuni care au planat constant asupra lui, comunitatea locală l-a reales fără ezitare de fiecare dată.
https://www.facebook.com/watch/live/?ref=watch_permalink&v=210962811981131&t=0
