Datele din raport arată o creștere spectaculoasă a veniturilor totale ale firmelor din România, care au ajuns la peste 2.600 miliarde de lei în 2023, de 6,5 ori mai mari față de cele 400 miliarde de lei din 2008. Perioada 2021-2023 a fost cea mai dinamică, cu o creștere de peste 60% a veniturilor. În plus, profitul net al companiilor a avut un ritm de creștere mai accelerat decât cel al veniturilor, ajungând la 223 miliarde de lei în 2023 – de zece ori mai mare comparativ cu 2008.
Totuși, creșterile nu au fost uniforme între mediul urban și rural. În timp ce profitul net din mediul urban a crescut cu 57% în ultimii 15 ani, în rural avansul a fost de doar 39%. Acest decalaj reflectă provocările persistente ale mediului rural, unde costurile operaționale ridicate și eficiența mai scăzută limitează conversia veniturilor în profit. Bucureștiul rămâne centrul economic al țării, generând 37% din totalul profiturilor în 2023, deși această pondere a scăzut comparativ cu 2014, când era de 45%.
Economia României rămâne dominată de câteva sectoare-cheie. Industria prelucrătoare și comerțul continuă să reprezinte pilonii principali, cu o contribuție combinată de 60% la veniturile totale. În paralel, sectorul construcțiilor a înregistrat o creștere semnificativă, ajungând la 9% din veniturile totale, pe fondul unei cereri sporite pentru infrastructură și locuințe, în contextul urbanizării accelerate.
Printre elementele interesante și de largă preocupare cuprinse în acest studiu menționăm și faptul că, potrivit datelor publicate de Registrul Comerțului cu referire la numărul de persoane fizice si juridice active, în luna aprilie 2024 în evidența ONRC se regăseau 1,9 milioane entități înregistrate, dintre care 1,67 milioane active din punct de vedere juridic.
Datele ne indică că că durata media de viață a unei companii în România este de aproape 11 ani, iar 50% dintre acestea au o vechime de cel puțin 8 ani.
Dacă până în 2021, un procent între 30 și 40% dintre afacerile noi înființate se situau în Municipiul București și alte 4 județe, cele mai des întâlnite fiind Timiș, Cluj, Iași și Bihor, începând cu anul 2022 este prima dată în ultimii 30 de ani când ponderea celor mai mari 5 județe trece de 40%, marcând o concentrare a afacerilor noi în zone consacrate.
Raportul subliniază progresul general al mediului antreprenorial din România, dar evidențiază și provocările care rămân de rezolvat, mai ales în ceea ce privește reducerea disparităților dintre urban și rural.
Mai multe detalii despre acest studiu puteți găsi AICI.
(P) Campanie informativă susținută de ING în prin #EthicalMediaAlliance: o inițiativă de susținere a jurnalismului de interes public prin parteneriate responsabile.”
